Parlamentul European a adoptat, în data de 7 mai 2009, rezoluţia cu privire la situaţia din Republica Moldova. Dezbaterea pe această temă a avut loc în cadrul sesiunii plenare din aprilie (23 aprilie). Deputaţii europeni subliniază importanţa unei relaţii consolidate între UE şi Republica Moldova şi confirmă necesitatea de a colabora în vederea ridicării gradului de stabilitate, securitate şi prosperitate pe continentul european şi a prevenirii apariţiei unor noi linii de demarcaţie.
Parlamentul European se exprimă pentru continuarea unui dialog de substanţă, dar acordă o mare importanţă introducerii unor dispoziţii ferme privind statul de drept şi respectarea drepturilor omului. Campania amplă de hărţuiri, gravele încălcări ale drepturilor omului şi toate celelalte acţiuni ilegale ale guvernului moldovean în perioada de după alegerile parlamentare este condamnată cu fermitate.
Deşi condamnă toate actele de violenţă şi vandalism, Parlamentul European consideră drept inacceptabilă prezentarea tuturor protestelor ca fiind acte criminale şi drept un „complot anticonstituţional." Protestele paşnice au fost determinate îndeosebi de îndoielile cu privire la corectitudinea alegerilor, de neîncrederea în instituţiile publice şi de insatisfacţia cu privire la situaţia socială şi economică din Republica Moldova.
Comisia independentă de investigare
Având în vedere tensiunile interne foarte mari existente în Republica Moldova este necesară crearea urgentă a unei comisii independente de investigare, cu participarea UE, a Comitetului pentru prevenirea torturii a Consiliului Europei şi a unor experţi independenţi, care să asigure un proces transparent şi imparţial de investigare.
În rezoluţia Parlamentului European se mai solicită lansarea unei investigaţii speciale în cazurile persoanelor decedate în timpul evenimentelor ce au urmat alegerilor, precum şi în cazul tuturor acuzaţiilor de viol sau rău tratament în timpul detenţiei, şi a arestărilor operate pe criterii politice, cum ar fi arestarea lui Anatol Mătăsaru şi a lui Gabriel Stati.
Libertatea presei
Deputaţii europeni condamnă campania de hărţuire lansată de autorităţile moldovene împotriva jurnaliştilor, a reprezentanţilor societăţii civile şi ai partidelor din opoziţie, îndeosebi arestarea şi expulzarea jurnaliştilor, întreruperea accesului la pagini de internet şi la posturi de televiziune, emiterea de mesaje propagandistice pe posturile publice şi blocarea accesului la mass-media publice al reprezentanţilor opoziţiei. Aceste acţiuni sunt menite să izoleze Republica Moldova de controlul public şi al presei interne şi internaţionale.
Membrii Parlamentului European solicită luarea de măsuri suplimentare pentru a garanta independenţa editorială a tuturor serviciilor media, inclusiv a Radio-televiziunii Moldova şi încetarea oricărei intimidări a canalului ProTV şi a oricăror ameninţări în ceea ce priveşte prelungirea licenţei acestuia, precum şi a îmbunătăţirii considerabile a legii electorale moldovene drept elemente esenţiale pentru viitoarele procese electorale şi pentru consolidarea democraţiei în Republica Moldova.
Problematica vizelor
Parlamentul European deplânge ferm decizia autorităţilor moldovene de extrădare a ambasadorului român şi de introducere a obligativităţii vizelor pentru cetăţenii acestui stat membru al Uniunii Europene. Discriminarea cetăţenilor UE pe baza originii lor naţionale nu este acceptabilă şi în acest sens se solicită autorităţilor moldovene reinstituirea regimului lipsit fără vize pentru cetăţenii români.
Consiliul şi Comisia ar trebui să revizuiască sistemul de vize al UE pentru Republica Moldova, în vederea relaxării condiţiilor regimului de acordare a vizelor cetăţenilor moldoveni, îndeosebi a condiţiilor financiare, iar călătoriile regulate să se poată desfăşura în condiţii mai bune, fără ca însă cetăţenii moldoveni să profite de un sistem de călătorie şi de acordare a vizelor mai bun pentru a începe un exod în masă.
Raport privind utilizarea fondurilor europene în Republica Moldova
Parlamentul European invită Comisia să garanteze că finanţarea UE de care beneficiază Republica Moldova în domeniul drepturilor omului şi al libertăţilor fundamentale are o rază mai largă de acţiune, în special prin utilizarea deplină a instrumentului european pentru democraţie şi drepturile omului şi în cadrul instrumentului PEV (Politica Europeană de Vecinătate. Comisiei Europene i se solicită să prezinte un raport detaliat Parlamentului European cu privire la utilizarea tuturor fondurilor europene în Republica Moldova, cu un accent special pe fondurile alocate bunei guvernanţe şi dezvoltării democratice.
Rolul UE în Republica Moldova
Reafirmând sprijinul pentru integritatea teritorială a Republicii Moldova, este necesar ca UE să aibă un rol mai puternic în găsirea unei soluţii la problema reprezentată de Transnistria.
În vederea menţinerii credibilităţii sale în faţa cetăţenilor moldoveni, UE ar trebui să fie implicată de manieră activă, profundă şi amplă în gestionarea actualei situaţii. Consiliul ar trebui să ia în considerare posibilitatea trimiterii unei misiuni de sprijinire a statului de drept în Republica Moldova, pentru a acorda asistenţă autorităţilor însărcinate cu aplicarea legii în procesul acestora de reformare, în special în domeniile poliţiei şi justiţiei.
Potrivit deputaţilor europeni, misiunea Reprezentantului special al UE în Republica Moldova trebuie consolidată, atât în ceea ce priveşte sfera sa de cuprindere, cât şi mijloacele.
Uniunea Europeană trebuie să facă tot ceea ce îi stă în putinţă pentru a oferi poporului moldovean un viitor cu adevărat european şi îndeamnă insistent toate forţele politice din Republica Moldova şi partenerii Moldovei să nu abuzeze de actuala stare de instabilitate pentru a abate Moldova de pe drumul său către Europa.
Vizita în Republica Moldova a delegaţiei ad hoc a Parlamentului European
În perioada 26-29 aprilie, o delegaţie ad hoc a Parlamentului European a vizitat Republica Moldova. Delegaţia a fost condusă de Marianne Mikko (PSE, Estonia), preşedintele delegaţiei PE pentru relaţiile cu Moldova. Din delegaţie au mai făcut parte Marie-Anne Isler-Béguin (Grupul Verzilor/EFA, Franţa), Marian-Jean Marinescu (PPE-DE, România) şi Karin Resetarits (ALDE, Austria).
Scopul delegaţiei ad-hoc a fost analizarea evenimentelor post-electorale şi situaţia politică actuală din Republica Moldova.
Programul vizitei a cuprins vizitarea secţiilor de politie din Chişinău şi a închisorii nr.13, deoarece o serie de ONG-uri au atras atenţia asupra violării drepturilor omului şi asupra condiţiilor de detenţie inumane a demonstranţilor.
Membrii Parlamentului European s-au mai întâlnit cu reprezentanţi ai Coaliţiei Civice pentru Alegeri libere şi corecte, cunoscută drept "Coaliţia 2009", ai Alianţei împotriva Torturii, Fundaţiei Soros, filialei din Republica Moldova a Amnesty International, Consiliului Naţional pentru Prevenţia Torturii şi ai ONU (luni, 27 aprilie). Marţi, 28 aprilie, deputaţii europeni au avut întâlniri cu autorităţile din Republica Moldova: ministrul justiţiei, ministrul adjunct pentru afaceri interne şi primarul Chişinăului etc.
