Ministrul moldovean de externe Andrei Stratan a făcut aluzie, în discursul de la Praga de la summitul de lansare a Parteneriatului Estic, la problema Tratatului de frontieră cu România, care nu a fost semnat încă, şi la numărul mare de moldoveni care solicită cetăţenie românească.
"Integrarea europeană reprezintă o prioritate constantă şi ireversibilă a politicii externe şi interne a Republicii Moldova. Utilizăm permanent toate posibilităţile existente pentru a ne apropia de realizarea acestui obiectiv", şi-a început Stratan discursul, potrivit unui comunicat al Ministerului moldovean de Externe. El a enumerat progresele din ultimii ani din relaţiile ţării sale cu UE şi a remarcat că UE acordă tot mai multă atenţie şi eforturi problemei transnistrene.
Ministrul moldovean a reamintit că ţara sa doreşte un Acord de Asociere cu UE, care să stabilească modalitatea de integrare europeană a Republicii Moldova, să creeze un spaţiu de comerţ liber aprofundat cu UE şi să stabilească un proces clar de avansare a liberalizării regimului de vize şi consolidare a legăturilor de cooperare în domeniile sectoriale. Stratan a insistat asupra temei liberalizării vizelor, precizând în context că dificultatea obţinerii acestora îi determină pe moldoveni să solicite "paşapoartele unor state membre ale UE, ceea ce deja are un impact asupra securităţii naţionale". "A devenit mai uşor să soliciţi cetăţenia unui stat UE, decât să obţii o viză de intrare", a spus Stratan, la câteva săptămâni după ce autorităţile române au accelerat procedura de acordare a cetăţeniei pentru moldoveni. Republica Moldova criticase şi în trecut România pentru acordarea de cetăţenie moldovenilor.
Şeful diplomaţiei moldovene a subliniat şi că "problema frontierei cu Uniunea Europeană încă nu a fost soluţionată", referindu-se la faptul că Republica Moldova şi România nu au semnat Tratatul de frontieră.
Tratatele bilaterale, cel de bază şi cel de frontieră, au fost în ultimii ani un subiect de divergenţă între Bucureşti şi Chişinău. Republica Moldova insistă foarte mult să semneze cu România un tratat politic de bază şi un acord de frontieră, argumentând că acestea sunt garanţia recunoaşterii şi respectării suveranităţii şi independenţei sale. Chişinăul şi Bucureştiul poartă de mai mulţi ani negocieri în acest sens, care însă nu înregistrează progrese semnificative. Diplomaţia română este de părere că cele două ţări nu trebuie să devină "ostaticele" progresului în negocierile Tratatului de bază şi Tratatului de frontieră şi invocă adesea cadrul european, ce poate oferi soluţii la această problematică. Republica Moldova insistă asupra semnării acestor documente, în timp ce diplomaţia de la Bucureşti subliniază că ele nu sunt neapărat necesare, cadrul juridic oferit de acordurile încheiate de Chişinău cu Uniunea Europeană, din care România face parte, fiind suficient pentru a acoperi problemele ce şi-ar găsi rezolvare prin semnarea acestor tratate bilaterale. NewsIn
