Potrivit Articolului 8 al Regulamentului de activitate al Parlamentului, preşedintele Parlamentului se alege prin vot secret, fiind necesare 52 de voturi, pe care comuniştii le au. Aşadar, cel mai probabil, Vladimir Voronin va fi ales marţi preşedinte al Parlamentului, aceasta fiind potrivit analiştilor cea mai uşoară cale pentru a se menţine la putere, transmite NewsIn.
Partidul Comuniştilor a decis săptămâna trecută să îl propună pe Vladimir Voronin pentru funcţia de preşedinte al Parlamentului, iar pe un alt fruntaş comunist, Vladimir Ţurcan, pentru funcţia de vicepreşedinte. Un al doilea fotoliu de vicepreşedinte ar urma să revină opoziţiei, a declarat atunci fostul consilier prezidenţial Mark Tkaciuk, deputat din partea comuniştilor. Doar că opoziţia a declarat că va boicota orice ofertă din partea comuniştilor şi nu va desemna niciun candidat pentru acest post, spunând că va merge hotărât către alegeri parlamentare anticipate.
Comuniştii, care deţin 60 de mandate din cele 101, au suficiente voturi pentru a alege conducerea Parlamentului, dar le lipseşte unul singur pentru a alege un nou şef de stat. Opoziţia susţine că niciunul dintre cei 41 de deputaţi ai săi nu va vota alături de comunişti, pentru a asigura desemnarea candidatului lor în funcţia de şef al statului. În aceste circumstanţe, dacă şeful statului nu este ales din două încercări, Parlamentul este dizolvat şi se anunţă alegeri parlamentare anticipate.
"Nu există unitate în Partidul Comuniştilor, iar Voronin a decis că trebuie să îşi asigure o funcţie", a comentat Andrei Popov, directorul Asociaţiei pentru Politică Externă de la Chişinău. "Obţinerea funcţiei de preşedinte al Parlamentului presupunea intrigile cele mai mici, iar funcţia este mai importantă decât cea de preşedinte sau premier. Funcţiile sunt mai puţine decât sunt comuniştii cu ambiţii, iar Voronin vrea să ţină mulţumite diferitele grupuri".
Potrivit Constituţiei moldovene, funcţia de preşedinte este în mare parte simbolică, chiar dacă Voronin a reuşit să exercite efectiv puterea în ultimii opt ani. Preşedintele Parlamentului are însă destul de multă putere. Devenind preşedintele Legislativului, Voronin aplică un scenariu destul de asemănător cu cel de la Moscova, unde fostul preşedinte Vladimir Putin a devenit premier după încheierea celor două mandate. Analiştii nu exclud nici o eventuală demisie a unui şef de stat pe care ar reuşi să îl desemneze comuniştii, şi o nouă candidatură a lui Voronin la această funcţie, mai notează NewsIn.
