Interlic.md

Vladimir Voronin va trebui dă-şi prezinte demisia din funcţia de preşedtine al Republicii Moldova, pentru ca deja în calitatea sa de preşedinte al Parlamentului să deţină şi interimatul funcţiei de preşedinte. Voronin va trebui să-şi dea demisia din funcţia de preşedinte, deoarece calitatea de deputat este incompatibilă cu alte funcţii publice remunerate, cu excepţia activităţii didactice. Potrivit legislaţiei în vigoare, orice deputat ales, trebuie să ia o decizie, timp de o lună, dacă renunţă la funcţiile anterioare sau dacă renunţă la calitatea de deputat, a precizat luni, directorul executiv al  ADEPT Igor Boţan, în cadrul emisiunii „În PROfunzime”.

În cazul în care Voronin nu-şi prezintă demisia din funcţia de şef al statului, atunci el intră în incompatibilitate. „Dar probabil că preşedintele Voronin nu va proceda astfel, iar până când deputaţii din Parlament se vor adresa Curţii Constituţionale pentru explicaţii, va expira o lună de zile şi mandatul actualului preşedinte va expira”, susţine Igor Boţan.

Un nou preşedinte al ţării trebuie ales în termen de două luni, adică până la 7 iunie.

Potrivit lui Boţan, procedura de alegere a preşedintelui Parlamentulu va dura câteva 2 ore, după care Voronin dacă va fi ales va numi vicepreşedinţii, după care se va purcede la formarea Biroului pemanent al Parlamentului, după care preşedinţii de comisii. Dar înainte de alegerea preşedintelui legislativului vor trebuie formate fracţiunile parlamentare. După aceasta Parlamentul trebuie să adopte o decizie privind numirea datei alegerilor şefului statului şi să constituie o comisie specială care trebuie să reprezinte fracţiunile. Procedura spune că fiecare grup de 15 deputaţi are dreptul să înainteze o candidatură sau cineva poate să-şi înainteze candidatura proprie cu sprijinul a 15 deputaţi. Candidaturile pot fi înaintate cu 5 zile înainte de alegeri.     

„În mod normal, aşa cum prevede Constituţia, preşedintele Parlamentului deţine interimatul fincţiei de preşedinte de ţară atunci când funcţia devine vacantă. Funcţia devine vacantă în două situaţii: când preşedintele îşi prezintă demisia sau când i-a expirat mandatul. Deci preşedintele Voronin se află în situaţia când i-a expirat mandatul şi în două luni de zile trebuie ales un  nou preşedinte, dar, fiind ales preşedinte de Parlament, el trebuie să adopte o decizie ca să-şi prezinte demisia din funcţia de şef de stat şi s-o preia, în acelaşi timp, în calitate de preşedinte de Parlament care exercită şi interimatul la Preşedinţie”, a explicat Boţan.       

Totodată, expertul a menţionat că Zinaida Greceanîi se află în prezent într-o situaţie asemenătoare, deoarece Guvernul şi-a prezentat demisia, însă Parlamentul încă nu a aprobat o decizie în acest sens.

Dacă nu se alege şeful statului şi ar trebui să aibă loc alegeri parlamentare anticipate, atunci preşedintele Vorinin ar trebui să numească un nou guvern care să aibă un mandat plenar până vor avea loc alegerile. „Lucrurile sunt complicate, deoarece Moldova nimereşte pentru prima dată într-o astfel de situaţie şi încă nu au fost elaborate mecanisme foarte clare pentru toată lumea”, a spus Boţan.

Potrivit analistului, la funcţia de preşedinte al ţării vor candida cel puţin 2 persoane. Începând cu 2001, PCRM a înaintat întotdeauna 2 candidaturi: una care trebuie să treacă şi una – în calitate de viitor ambasador. „Există şi o glumă când în 2005 a fost candidatura lui Gheorghe Duca: probabil că vor să transforme Republica Moldova într-un ducat”, a remarcat Boţan. Potrivit lui, şi de această dată PCRM va înainta două candidaturi pentru a satisface cerinţelor constituţionale, iar opoziţiei i se va oferi să înainteze propriul candidat, despre care nu ştim dacă va fi înaintat. Deocamdată, opoziţia a declarat că nu vor avea vreo candidatură pentru funcţia nici în legislativ, nici în Guvern, de preşedinte şi nici nu vor vota un preşedine comunist.

Potrivit directorului executiv al IDIS „Viitorul” Igor Munteanu, cea mai probabilă candidatură la funcţia de preşedinte este cea a Zinaidei Greceanîi, deoarece Marian Lupu nu ar avea susţinerea necesară în interiorul PCRM. Printre contra-candidaţi au fost numiţi: Andrei Stratan, Valentin Mejinschi  

Puterea trece din Preşedinţie în Parlament, iar Voronin rămâne principalul dispecer în piramida verticalei puterii de stat

Igor Boţan a făcut o paralelă cu alegerea Papei. Deseori cardinalii alegeau un Papă, astfel ca să poată trage uşor sforile anterior. Potrivit lui Boţan, în funcţia de preşedinte va fi promovată o persoană care să nu fie foarte-foarte puternică, care nu are grupări puternice în Parlament, care nu are business personal.

În acest sens, Boţan a lăsat să se înţeleagă că viitorul preşedinte ar putea fi o doamnă, deoarece Voronin a experimentat suficient până acum: a făcut o doamnă preşedinte a Curţii Supreme de Justiţie, pe alta- preşedinte de fracţiune în Parlament, alta – de premier etc.

Potrivit directorului postului de radio „Europa Liberă” Vasile Botnaru, dacă comuniştii au de gând să menţină o relaţie bună cu Bruxelles-ul, atunci candidatura lui Marian Lupu la Preşedinţie ar fi cea mai potrivită, deoarece el se priveşte bine în exterior şi poate arăta o „vitrină bună”. „Dacă pur şi simpul vrem să jucăm cu partidul în interior, atunci trebuie să scoatem Zinaida Greceanîi, a menţionat Botnaru, adăugând că deja prin candidatura înaintată vom vedea ce are de gând Voronin, ce tactici vor aplica comuniştii pe termen scurt.

În cadrul emisiunii a fost menţionat că în cazul în care Zinaida Greceanîi va fi aleasă în funcţie de preşedinte, atunci premier ar putea deveni Igor Dodon, iar în cazul în care Marian Lupu va deveni şef al statului, atunci Zinaida Greceanîi va rămâne la postul ei.

Va fi posibilă votarea unui nou preşedinte şi evitarea alegerilor anticipate?

Igor Boţan a menţionat că opoziţia a declarat că nu va vota un preşedinte comunist, iar Zinaida Greceanîi, precum şi alţi doi candidaţi , vehiculaţi de comunişti – Andrei Stratan  şi Valentin Mejinschi, nu sunt membri ai PCRM.

În cazul în care cineva din opoziţie va participa, totuşi, la alegerea preşedintelui, atunci orice partid de opoziţie, căruia i se va întâmpla acest lucru, va elimina această persoană din rândurile sale. Potrivit procedurii descrise de Curtea Constituţională,  trebuie să participe cel puţin 61 de deputaţi la însăşi procedura de vot. Dacă nu participă 61, dar mai puţini, iar fracţiunile parlamentare fac declaraţii politice, atunci tentativa se consideră că a avut loc, însă rezultatul ei se invalidează. Deci, e suficient de trei ori să se întâmple acest lucru şi avem alegeri anticipate, a menţionat Boţan.

Vasile Botnaru a făcut aluzia că votul de aur ar putea veni în plic din puşcărie, aşa cum a fost în cazul lui Ilaşcu.

Potrivit lui, Boţan, ţinând cont de mecanismul puterii, care acţionează după cum îi covine "dispecerului principal", această variantă nu este deloc fantezistă.