Stimată asistenţă, stimaţi membri ai Guvernului, reprezentanţi ai cercurilor de afaceri, deputaţi ai Parlamentului!
Problemele pe care le examinăm astăzi, sînt foarte importante pentru înţelegerea viitorului apropiat, atît din punctul de vedere al situaţiei ce se creează şi al circumstanţelor care o formează, cît şi din punctul de vedere al deciziilor care sînt dictate de această situaţie şi care, bineînţeles, vor fi discutate în societate şi apreciate de către cetăţenii ţării. Aceste întrebări nu vor dispărea de la sine. Cît mai deschişi vom fi în discuţiile pe marginea situaţiei create, cu atît mai rapid vom identifica soluţii pentru depăşirea dificultăţilor.
Informările care au răsunat astăzi, şi nu numai alocuţiunile pe care le-au prezentat participanţii la consfătuire, demonstrează că situaţia financiar-economică are un caracter neobişnuit şi deloc simplu, s-o spunem direct - complicat.
Ţara noastră în anii independenţei sale nu o dată s-a pomenit într-o situaţie economică complicată. Uneori caracterul complicat era legat de faptul că nu ajungeau mijloace pentru ceea ce era mai necesar, alteori situaţiile complicate provocate Moldovei de stihie şi natură sustrăgeau resurse considerabile din planurile de dezvoltare schiţate, se întîmpla şi aşa că planurile acestei dezvoltări depăşeau posibilităţile, iar mizarea pe resursele din asistenţa externă promisă nu se justifica din diferite motive. Însă în toate aceste cazuri problema consta în faptul de a identifica şi a lua măsuri pentru depăşirea acestor complicaţii şi acestea erau măsuri de rutină obişnuite, ce erau întreprinse de către Guvern şi întreaga Conducere a ţării şi care în ansamblu depindeau doar de ele.
Caracterul neobişnuit al situaţiei actuale constă în măsură considerabilă în caracterul introdus al problemelor de natură globală. A ne opune acestor probleme trebuie să învăţăm. În această opunere putem urma orbeşte recomandările din exterior. Însă putem totodată conştientiza clar interesele celor care "recomandă" şi pronostica consecinţele unor asemena recomandări pentru viaţa ţării sau corecta "profunzimea" aplicării lor. Orice economie naţională posedă particularităţi. Economia noastră nu este o excepţie. Aceste particularităţi este necesar de a le lua în calcul şi a le utiliza la alegerea deciziilor pentru a ne opune crizei financiare şi economice mondiale.
Voi da un exemplu simplu şi elocvent: sistemul nostru bancar, se poate spune, a rezistat valului principal de probleme, care au loc în acest sector în lume. Acest lucru s-a reuşit a-l obţine datorită reglementării stricte, monitorizării stricte, cerinţelor crescînde faţă de capitalul băncilor, creării la timp a diferitelor tipuri de rezerve, neadmiterii deocamdată a creditării interne în valută străină, dirijării operative a proceselor inflaţiei şi altor instrumente ale dirijării bancare. Aplicarea reuşită a acestor instrumente a devenit posibilă inclusiv datorită luării în consideraţia a unei asemenea particularităţi a sistemului nostru bancar cum este caracterul relativ închis şi proporţiile relativ mici. Nu se poate afirma că caracterul închis şi proporţiile mici sînt cele mai bune dintre calităţi, cu atît mai mult cu cît aceste caracteristici ale sistemului sînt temporare, însă în această situaţie de criză luarea în consideraţie a acestor factori la alegerea instrumentelor de reglementare şi protejare a ajutat esenţial. Strigătele unor experţi, inclusiv celor străini, în legătură cu utilizarea rezervelor Băncii Naţionale sînt nefondate, deoarece rezervele anume pentru aceea se creează ca să fie utilizate în situaţii dificile. În cazul nostru aceste rezerve erau utilizate doar pentru asigurarea stabilităţii în realizarea politicii monetară şi a creditelor, ci nu pentru "salvarea celor care se îneacă". Ca rezultat, dinamica rezervelor valutare deja mai bine de două săptămîni în urmă şi-a schimbat semnul în plus, şi rezervele au început din nou să crească.
Combaterea inflaţiei, pe care au realizat-o coordonat BNM şi Guvernul la urma urmelor s-a încununat de succes, iar aceasta este o condiţie extrem de importantă pentru menţinerea stimulentelor spre investiţii. Pe de altă parte, procesele deflaţiei, care se observă în ultimele luni, această "mişcare în sens invers a pendulului", pentru economie cu desăvîrşire nu est un cadou, deşi natura sa şi cauzele se află deja nu în domeniul bancar, ci în cel economic.
Măsurile întreprinse la timp de combatere a inflaţiei ne-au permis să menţinem lichiditatea băncilor nu pe calea adăugării în ele a mijloacelor bugetare, ci pe calea reducerii normelor de rezervare, adică pe calea eliberării rezervelor de către înşişi instituţiile de creditare.
Sarcina de astăzi a Guvernului şi BNM constă în măsuri judicioase de reducere a ratei bancare pe întreg sistemul bancar. Este o sarcină foarte serioasă şi importantă. Condiţii pur bancare sînt create de către Banca Naţională a Moldovei, se are în vedere şi normele de rezervare şi rata de bază de refinanţare ş.a.m.d Se creează impresia că scumpetea creditelor este deocamdată determinată de riscurile înalte ale businessului debitorilor, legate deja de fenomenele de criză economice şi obligaţiunile care se menţin privind depozitele scumpe. Sper că vom putea depăşi şi una şi alta. La urma urmei, în perioada de criză băncile nu pot şi nu trebuie să-şi asigure un profit fără riscul de creditare a sectorului real, - al partenerului lor în opera de formare a veniturilor reciproce. Dar nici BNM nu va rămîne la o parte de această problemă şi va propune unele măsuri şi condiţii suplimentare de atingere în cele mai restrînse termene a unei reduceri reale a dobînzii bancare.
Cu mult mai complicată este situaţia în sectorul real şi sectorul serviciilor, şi în sfera bugetară şi sectorul social legate de el nemijlocit. Aici pe deplin se manifestă consecinţele caracterului deschis al economiei noastre şi acele neajunsuri ale structurii ei care deocamdată nu sînt înlăturate: mărimea considerabilă a componentei importuri în volumul nu numai al producţiei industriale, şi chiar şi în al cele agricole, dependenţa energetică, reducerea consumului fără canalizarea mijloacelor în investiţii, concentrarea activismului de afaceri în două-trei centre mari, slăbiciunea bazei pentru business în teritoriu - anume de aceea şi vorbim despre sarcina pe următorii patru ani de diversificare a zonelor economice în republică. Nu puţine sînt neajunsurile din nivelul tehnologic al producţiei, fapt care determină neajunsuri în caracteristicile calitative ale mărfurilor, împiedicînd sporirea exporturilor. Structura exportului şi pieţele exporturilor noastre nu se disting prin diversificare. E adevărat, şi aici trebuie să facem corectări ţinînd cont de criză la partenerii noştri comerciali: reducerea exportului nu este determinată atît de renunţarea la mărfurile noastre, cît de reducerea creditării operaţiunilor comerciale în ţările de unde importăm. Deosebit de evident se manifestă aceasta în industria uşoară. Desfăşurîndu-şi activitatea în temei cu materiale ce aparţin clientului, întreprinderile noastre s-au îngrijit puţin de pieţe, realizînd comenzi şi comercializînd doar munca ieftină. Criza la parteneri se soldează cu reducerea comenzilor, iar o nişă proprie lucrătorii din industria uşoară deocamdată nu au. Foarte elocvent confirmă dependenţa economiei noastre de factorii externi situaţia transportatorilor - lipsa încărcăturilor tradiţionale ucrainene şi ruse de tranzit în porturile Reni şi Galaţi a redus volumul mărfurilor transportate de cale noastră ferată de la 1 mln tone pînă la 0,3 mln tone în 4 luni, iar acest lucru, după cum vă daţi seama, nu este compensat de nici o politică tarifară.
Iată acum ne întrebăm: lucrătorii noştri din confecţii şi tricotaje au început să muncească mai rău? Calea ferată a trecut la tracţiunea cu cai? Plăcile de carton cu ipsos şi ipsosul fabricate la Bălţi sau înnegrit la culoare? Articolele de cablu pentru automobilele BMW, producerea cărora creştea cu ritmuri înalte tot acolo, la Bălţi, au început să scurtcircuiteze? Bineînţeles că nu. Aici avem de a face cu factori externi care demonstrează antrenarea Moldovei în economia regională şi europeană şi asemeni la toate în lume suportă consecinţele crizei economice mondiale.
Nu trebuie să fii un economist notoriu pentru a-ţi imagina cum se răsfrîng toate acestea asupra Bugetului public naţional - unica sursă de satisfacere a necesităţilor sociale şi de îndeplinire a obligaţiunilor sociale ale statului. În pofida faptului că lunar, începînd cu ianuarie a.c., acest buget adaugă la venituri 150-200 mln de lei şi în aprilie au fost obţinute venituri de 1,5 ori mai mult, decît în ianuarie şi cu 25 % mai mult ca în februarie, deocamdată rămînem în urmă de indicatorii anului trecut cu jumătate de miliard de lei.
Moldova ţine piept crizei economice mondiale onorînd toate obligaţiunile sale, atît externe, cît şi interne, aproape 8 luni. Şi în continuare trebuie să facem tot posibilul în vederea minimizării consecinţelor acestei crize, în primul rînd, pentru populaţie, şi înainte de toate pentru păturile sale cele mai vulnerabile.
Totuşi, urmează şi va trebuie să trăim strict în limita mijloacelor. Guvernul deja a întreprins măsuri pentru reducerea cu 20% a cheltuielilor bugetare. Este pregătit pachetul de măsuri primordiale şi operative pentru menţinerea stabilităţii finanţelor publice.
Însă criza economică în nici un caz nu trebuie să ne posteze într-o adîncă defensivă economică". Şi în condiţiile crizei economice trebuie să continuăm acţiunile intense de renovare a economiei noastre. Problemele dezvoltării infrastructurii nu pot trece pe planul secund. În primul rînd, de aceea că acest lucru este necesar pentru ridicarea calităţii vieţii oamenilor, iar în al doilea rînd de aceea că acestea sînt locuri de muncă şi perspective suplimentare pentru creşterea PIB-ului. Dezvoltarea exportului de asemenea necesită şi eforturi, şi stimulente. În primul rînd, de aceea că aceasta este balanţa comercială, iar în al doilea, de aceea că aceasta este utilizarea capacităţilor existente, în al treilea - baza economică a noilor investiţii în modernizare, în al patrulea - din nou păstrarea locurilor de muncă Este necesar de asemenea de a elabora măsuri de organizare a cererii interne deoarece ea este, ca aerul, necesară întreprinderilor care activează pentru piaţa internă. Ce se poate întreprinde în acest sens? Aş propune Guvernului să examineze şi să facă calcule asupra următoarei variante: a introduce o taxă unică pe venit pentru veniturile persoanelor fizice, de exemplu, de 15%, aceasta în primul rînd, a reduce taxa socială cu 5 puncte procentuale, aceasta în al doilea rînd, pentru a asigura Fondului Social acoperirile veniturilor care ca rezultat nu vor fi încasate, a majora TV cu 2 puncte procentuale, pînă la 22%, în al treilea rînd.
Ce poate oferi acest pachet? Majorarea veniturilor reale ale populaţiei sau cel puţin într-o perspectivă apropiată păstrarea lor pentru menţinerea cererii interne. Reducerea preţului de cost al producţiei, deoarece valoarea adăugată în cazul nostru include în temei retribuirea muncii. Acest lucru va ridica nivelul de competitivitate al exporturilor noastre cel puţin dup parametrii de preţ. Cea de-a treia măsură serveşte la menţinerea volumului mijloacelor pentru îndeplinirea angajamentelor sociale.
În înseşi obligaţiunile sociale este necesar de a face ordine, în sensul egalităţii condiţiilor, obiectivităţii în stabilirea necesităţii, responsabilităţii pentru temeinicia utilizării mijloacelor, de exemplu, pentru retribuirea incapacităţii temporare de muncă, simplu vorbind, pentru eliberarea certificatelor medicale. Există teme şi pentru a face o ordine obiectivă şi acurateţe în finanţele publice.
Aceste măsuri trebuie să obţină aprobarea parlamentului ţării. De aceea, începerea cît mai grabnică a activităţii lui practice, restabilirea stabilităţii politice, depăşirea neacceptării propunerii altcuiva, doar de aceea că este străină, constituie o sarcină de prim rang nu doar pentru majoritatea parlamentară, ci pentru întreaga ţară. Disponibilitatea dea a accepta orice idee sănătoasă şi, principalul, rodnică, eficientă, care ajută în condiţiile crizei economice cumplite este astăzi foarte înaltă. Condiţiile pentru a investi în Moldova deja ţinînd cont de toate observaţiile sînt foarte benefice. Mai apoi, depăşind împreună criza economică, vom împărţi laurii. Astăzi nu la ei se reduce obiectivul activităţii noastre. Ne aşteaptă decizii deloc simple şi o responsabilă perioadă complicată. Responsabilă faţă de Patria noastră. Faţă de ţara noastră. Şi în această situaţie avem nevoie stringentă de stabilitate politică. O sarcină mai importantă astăzi nu avem.
/14 mai 2009/
