33 din cei 60 de deputaţi comunişti şi-au depus semnăturile în sprijinul candidaturii Zinaidei Greceanîi la funcţia de şef al statului, înregistrată joi, 14 mai, la comisia specială din Parlament pentru alegerile prezidenţiale.
Termenul pentru depunerea candidaturilor expiră astăzi la miezul nopţii, iar data alegerilor a fost stabilită pentru 20 mai.
Vicepreşedintele Parlamentului, Vladimir Ţurcan a declarat citat de Moldpres că nu vede „nici o problemă” dacă va exista o singură candidatură, chiar dacă, spune el, potrivit normelor democratice „s-ar crede ca ar fi necesar cel puţin încă un candidat”.
Opoziţia parlamentară declară că nu va lua parte la votul de pe 20 mai şi că doreşte să declanşarea alegerilor parlamentare anticipate.
Constituţional, Republica Moldova este republică parlamentară, iar şeful statului este ales de Parlament, cu votul a minim 61 de deputaţi din cei 101.
Candidatura Zinaidei Greceanîi a fost depusă la Comisia specială pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor şefului statului de către vicepreşedintele Parlamentului Vladimir Ţurcan.
Ţurcan a declarat pentru NewsIn că cel mai probabil până la ora 24.00 va mai fi depusă încă o candidatură pentru Preşedinţie, pentru ca alegerile să corespundă tututror normelor legale.
Potrivit Constituţiei Republicii Moldova şi a legii organice privind alegerea preşedintelui, este ales candidatul care a obţinut votul a trei cincimi din numărul deputaţilor aleşi – adică 61 din cei 101 deputaţi aleşi. Dacă niciun candidat nu a întrunit numărul necesar de voturi, se organizează, în termen de cel mult trei zile, un al doilea tur de scrutin între primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea descrescătoare a numărului de voturi obţinute în primul tur.
Dacă la turul întâi a participat un singur candidat care nu a acumulat numărul necesar de voturi sau dacă în turul al doilea niciun candidat nu a acumulat numărul necesar de voturi, se organizează alegeri repetate. Alegerile repetate au loc în termen de 15 zile de la ultimele alegeri ordinare în care nu a fost ales preşedintele Republicii Moldova.
Dacă şi după alegerile repetate preşedintele Republicii Moldova nu va fi ales, preşedintele în exerciţiu – adică Vladimir Voronin – dizolvă Parlamentul şi stabileşte data alegerilor în noul Parlament.
Constituţia Republicii Moldova mai precizează că şeful statului îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de către preşedintele nou ales. Tot Constituţia spune că mandatul preşedintelui poate fi prelungit prin lege organică în caz de război sau de catastrofă.
