Întreprinderile din regiunea transnistreană, luate la evidenţă la Chişinău, au raportat o scădere a exportului cu aproximativ 60%, în primele patru luni ale anului, potrivit datelor difuzate de către Ministerul Reintegrării.
Companiile transnistrene par să fie afectate mai puternic de criză decât cele din dreapta Nistrului - Biroul Naţional de Statistică anunţase o reducere a exporturilor moldoveneşti cu 20%, în primul trimestru.
Potrivit Ministerului Reintegrării, în ianuarie-aprilie 2009, au exportat mărfuri cu însemnele vamale ale Republicii Moldova 65 din cele circa 550 de companii care s-au înregistrat oficial la Chişinău.
Valoarea exportului a constituit 112 milioane de dolari. Cu aproximativ 70% a scăzut exportul de produse metalurgice şi de mărfuri din industria prelucrătoare de maşini şi electrotehnice, în timp ce livrările externe de băuturi alcoolice s-a înjumătăţit. Totodată, în primele patru luni, nu s-a exportat deloc ciment.
Pe de altă parte, în ianuarie-aprilie 2009, a crescut cu 56% exportul de energie electrică, iar exportul de producţie agricolă s-a majorat de 7 ori.
Peste 55% din exporturile întreprinderilor transnistrene a fost direcţionat pe piaţa Uniunii Europene, iar 27% din livrări au mers în Comunitatea Statelor Independente.
Primii trei cei mai mari exportatori au fost, de la începutul anului, Centrala de la Cuciurgan (49 mil USD), Tirotex (48 mil USD) şi Uzina metalurgică de la Râbniţa (44 mil USD). Combinatul metallurgic a pierdut poziţia de cel mai mare exportator pe fondul reducerii cererii externe, dar şi a taxelor de salvgardare, impuse de Uniunea Europeană pentru un şir de produse fabricate de această companie.
Totodată, în primele patru luni, agenţii economici din regiunea transnistreană au declarat Serviciului Vamal al Republicii Moldova importuri în valoare de 24 mil USD, în scădere cu 45% faţă de ianuarieaprilie 2008.
Cum se explică însă ritmurile diferite de scădere a exportului pe ambele maluri ale Nistrului?
Alex Oprunenco, director programe internaţionale Expert Grup
„Discrepanţa mare dintre descreşterea exporturilor din regiunea transnistreană şi cea din dreapta Nistrului se datorează dependenţei economiei transnistrene de exportul metalelor.
Metalele au reprezentat în 2008 peste 60% din exportul Transnistriei, pe când în raioanele din dreapta Nistrului nici o categorie de export nu are o pondere mai mare de 25%.
Diminuarea comerţului extern comportă riscuri majore pentru regiune, ce ţin de sustenabilitatea marilor întreprinderi, de creşterea şomajului şi micşorarea bruscă a veniturilor în bugetul regiunii.
Chiar şi cu susţinerea financiară din partea Federaţiei Ruse, ne putem aştepta la creşterea nivelului de sărăcie în regiune, creşterea probabilităţii de tensiuni sociale, presiuni pentru emigrarea populaţiei".
Galina Şelari, director Centrul de Investigaţii Strategice şi Reforme
„Pe ambele maluri ale Nistrului criza a afectat, în primul rând, sectorul real al economiei. Economiile Moldovei-Transnistriei au o „boală" comună - dependenţa puternică de o anumită ramură: în Moldova mai mult de 50% din volumul producţiei industrial şi a exportului revine industriei alimentare şi băuturilor, iar în Transnistria circa 50% din industrie şi export reprezintă metalele.
Diferenţele structurale au determinat o viteză şi o amploare diferită a reacţiei la şocul extern. Primele semne ale crizei au apărut în Moldova-Transnistria încă în trimestru patru al anului trecut (industria demonstrase căderea ritmurilor de creştere).
Însă, în Transnistria din cauza înrăutăţirii bruşte a conjuncturii pe piaţa externă a metalelor, diminuarea creşterii a fost mai semnificativă - cu 31,3% faţă de indicatorul trimestrial mediu pe 9 luni aleanului 2008.
Tot atunci s-au evidenţia şi primele semne de scădere a exporturilor din Moldova-Transnistria, respectiv cu 6% şi 30%. Aşa că reacţia diferită a sectorului real din economiile din dreapta şi stânga Nistrului din start a determinat ritmuri diferite de scădere a exportului.
În 2009 situaţia nu s-a schimbat atât în Moldova cât şi în Transnistria, doar că criza s-a făcut mai puternic resimţită. În primul trimestru, producţia industrială s-a redus în Moldova şi Transnistria cu respectiv 24% şi 30%.
În prezent conjunctura pieţelor externe pare să fie mai favorabilă faţă de Moldova, ceea ce şi demonstrează ritmuri diferite de cădere a exporturilor în ianuarie-martie curent (18% - în dreapta Nistrului şi 39% - în stânga Nistrului). Datele pentru aprilie pentru Moldova încă nu sunt. Sperăm că economiile din Moldova-Transnistria vor rezista, deşi este clar deja că pierderile sunt inevitabile.
Riscurile sunt aceleaşi pentru Moldova-Transnistria: reducerea numărului populaţiei ocupate în economie, căderea veniturilor populaţiei, dar sunt posibile şi probleme ce ţin de susţinerea păturilor social-vulnerabile.
Dosar Business Expert
Ucraina nu mai permite, din martie 2006, exportul din regiunea transnistreană fără ştampila vamală a Republicii Moldova. Ulterior, Chişinăul a oferit întreprinderilor din
regiune dreptul de a se înregistra „temporar" sau „permanent" în spaţiul juridic al Republicii Moldova, conform unei proceduri simplificate. Administraţia regiunii a calificat acţiunile drept „blocadă economică".
Statisticile de la Tiraspol privind comerţul exterior diferă de cele ale Chişinăului. Asta deoarece în statisticile autorităţilor moldovene se conţin date doar despre companiile înregistrate oficial în Republica Moldova. La rândul său, Tiraspolul include livrările în raioanele din dreapta Nistrului ca fiind spre o destinaţie externă. De exemplu, în 2008, „exportul transnistrean spre Republica Moldova" a însumat 82 milioane de dolari, reprezentând 16% din totalul „exporturilor RMN".
Potrivit băncii centrale de la Tiraspol, în primul trimestru, întreprinderile transnistrene au exportat în total mărfuri şi servicii în valoare de 125 mil. USD (-44%), în timp ce importurile au constituit circa 300 mil. USD (-33%).
Ministrul industriei din autoproclamata republică nistreană, Piotr Stepanov, declarase anterior că majoritatea întreprinderilor locale lucrează, pe fondul crizei, la mai puţin de jumătate din capacităţi. „Situaţia ar fi şi mai dramatic dacă nu se înregistra creşterea producţiei de energie la centrala electrică", declarase Piotr Stepanov.
Uniunea Europeană a impus, la 8 februarie 2009, Uzinei metalurgice de la Râbniţa o taxă de export de 3,7%, după ce a constatat că întreprinderea a exportat în UE bare de oţel şi laminat la preţuri de dumping. Taxa suplimentară va fi percepută timp de şase luni.
Centrala de la Cuciurgan a început să livreze, de la 1 ianuarie 2009, întreg necesarul de curent al Republicii Moldova, după ce Chişinăul a renunţat la achiziţia energiei electrice din Ucraina.
Sursa: Business Expert
