Ce urmăreşte PCRM prin desemnarea unui al doilea candidat?
Alegerea presedintelui republicii Vladimir Voronin in functia de sef al Parlamentului a creat o situatie inedita.
Pe de o parte, Constitutia ii permite sa se afle in functia de presedinte al tarii pina cind un nou sef al statului va depune juramintul. Termenul limita de alegere al noului presedinte este data de 7 iunie, atunci se sfirsesc cele doua luni prevazute de Constitutie de la expirarea mandatului lui Vladimir Voronin. In termen de trei zile, Curtea Constitutionala valideaza rezultatul alegerilor, dupa care urmeaza alte 45 de zile in care noul presedinte al tarii depune juramintul. Prin urmare, Vladimir Voronin ar putea sa-si exercite mandatul pina spre sfirsitul lunii iulie.
Pe de alta parte, legislatia il obliga pina pe data de 22 mai sa faca o alegere intre mandatul de deputat si cel de sef al statului. O luna, atita au la dispozitie deputatii sa elimine eventuale incompatibilitati de functii. Si asa cum Vladimir Voronin detine acum si functia de sef al statului, si pe cea de sef al parlamentului, el va trebui sa faca o alegere. Este usor de presupus care anume, intrucit Constitutia nu-i permite sa fie sef de stat mai mult de doua ori consecutiv. Deci, e logic sa se astepte ca pina pe 22 mai, Vladimir Voronin sa-si dea demisia din functia de sef al statului.
Insa care anume din cele doua prevederi legale primeaza, nu este prea limpede. Parerile sint impartite in mediul politicienilor, dar si al expertilor. Cei din urma insa mai cred ca ar fi necesara interventia Curtii Constitutionale pentru a se pune capat interpretarii acestor si altor prevederi legale. Pentru ca paradoxurile nu se opresc aici.
Constitutia mai spune ca in cazul in care functia de presedinte al republicii devine vacanta sau daca presedintele este demis, atunci interimatul acesteia e asigurat, in ordine, de presedintele Parlamentului sau de primul-ministru. In actuala situatie, asta ar insemna de fapt ca Vladimir Voronin, in calitate de presedinte al Parlamentului, sa preia de la sine insusi interimatul functiei de sef al statului. Cit de extinse sint imputernicirile interimatului, la fel nu este prea clara posibilitatea daca intr-o atare situatie ar putea sa fie numiti si alesi un nou permier si un nou guvern, dupa cum a promis Voronin ca o va face.
Situatia pare sa se complice insa si mai mult in cazul unor alegeri parlamentare anticipate. Cine si in ce conditii detine functiile de sef al statului si de presedinte al parlamentului - nu este prea limpede.
Presedintele tarii in exercitiu e obligat sa dizolve parlamentul, daca noul sef al statului nu e ales din citeva incercari. Procedura se lungete daca exista mai multi candidati. Daca din primul tur nu e ales nimeni, in 3 zile are loc turul doi. Daca nici atunci vreunul din candidati nu intruneste cel putin 61 de voturi ale deputatilor, au loc alegeri repetate in decurs de 15 zile. Candidaturile la functia de sef al statului pot fi altele, dar pot fi si aceleasi. Votul este secret si este valid daca la el participa cel putin 61 de deputati.
Cu alte cuvinte, deputatii din opozitie vor putea provoca alegeri parlamentare anticipate, asa cum isi doresc, numai daca vor lipsi in corpore de la sedintele plenare pentru alegerea sefului statului sau daca nimeni dintre ei nu va vota alaturi de fractiunea comunistilor, careia ii lipseste un singut vot ca sa aleaga presedintele republicii.
Sursa: Europa Libera
Semnat de Radu Benea
