Interlic.md

“După aproape jumătate de an de când economia a intrat în declin, joi, 14 mai, şi preşedintele în exerciţiu Vladimir Voronin „a aflat” despre acest lucru. Dânsul încă acum o săptămână declara că „totul este sub control”. Şi după ce a aflat că avem o criză, a emis imediat şi câteva soluţii”, comentează Centrul analitic independent Expert-Grup.

În alte ţări europene măsurile anticriză au fost elaborate încă 5-7 luni în urmă, imediat după apariția primelor efecte ale crizei financiare şi economice. În Moldova primele propuneri anticriză enunţate de guvernare au fost comunicate abia atunci când a devenit imposibilă camuflarea faptului că economia, pur şi simplu, se prăbuşeşte. Potrivit analiştilior de la Expert-Grup, pe parcursul ultimei jumătăţi de an, Guvernul a avut preocupări mult mai importante (cum ar fi împărţirea promisiunilor electorale de majorare a salariilor şi pensiilor), decât să prevină imersiunea ţări în cea mai acută criză economică de la început perioadei de tranziţie.

“Deşi criza financiară a lovit puternic în Moldova, punctele vulnerabile ale ţării se află în interior şi nu în alte ţări. Guvernarea este în primul rând responsabilă de halul în care se află acum economia Moldovei. Chiar dacă nu ar fi fost o criză financiară internaţională, modelul moldovenesc de creştere economică, consolidat pe parcursul ultimilor opt ani, mai devreme sau mai târziu ar fi dat faliment”, notează Expert-Grup.
 
Referindu-se la inţiativele economice, avansate de Voronin, analiştii susţin că, potrivit legislaţiei fiscale, acestea ar putea fi aplicate abia din anul 2010.

“Totuşi, iniţiativele propuse ar putea să nu atingă efectele scontate. Şi aceasta din cauza că nu am văzut nici un fel de iniţiative ce ţin de reintegrarea economică a emigranţilor reîntorşi în ţară, sporirea investițiilor capitale, reanimarea consumului, precum şi urgentarea reformelor ce ţin de diminuarea barierelor interne în derularea afacerilor şi optimizarea cheltuielilor aferente activității administrației publice centrale”, comentează analiştii.
 
Astfel, în opinia lor, menţinerea cotei “0” pe venit nu va duce la relansarea sectorului real al economiei, va priva bugetul de stat de o sursă adiţională de venit şi va adânci dependenţa politică a administraţiilor locale de puterea centrală.

În ce priveşte iniţiativa lui Voronin de a introduce taxa unică pe venitul persoanelor fizice în mărime de15%, analiştii spun că această inţiiativă este bună, dar că este puţin probabil ca ea să contribuie esenţial la creşterea veniturilor bugetare.

Totodată, iniţiativa de a majorat cota TVA de la 20% până la 22% va inhiba definitiv comerţul cu produse nealimentare, care formează ponderea majoră în totalul comerţului cu amănuntul, şi care a scăzut cu 11,3%.

Reducerea taxelor sociael cu 5% este o iniţiativă binevenită, însă, în condițiile declinului economic actual şi a agravării constantă a crizei demografice, reducerea taxelor respective în lipsa unei reforme a sistemului protecţiei sociale, crează riscul unui colaps al fondului public de pensii.

Micşorarea cadrului de cheltuieli cu 20% din contul renunţării la proiecte de importanţă secundară finanţate de la bugetul de stat constituie o măsură firească în vederea echilibrării sistemului de finanțe publice. Totuşi, în opinia experţilor. o asemenea măsură trebuie aplicată cu maximă precauţie pentru a obţine efectele scontate.