Interlic.md

Comisia pentru organizarea alegerii preşedintelui R. Moldova a tipărit marţi cele 101 buletine de vot şi a stabilit locul desfăşurării scrutinului, urmând ca miercuri deputaţii moldoveni să aibă prima tentativă de a vota un şef de stat care să-i urmeze în funcţie lui Vladimir Voronin, scrie NewsIn.

În Republica Moldova, care constituţional este republică parlamentară, şeful statului este ales nu prin votul direct al cetăţenilor, ci de către deputaţi. Pentru desemnarea lui în funcţie este nevoie de votul a 61 de deputaţi din cei 101 câţi are Parlamentul de la Chişinău.

Majoritatea comunistă de la Chişinău deţine 60 de mandate de parlamentar, lipsindu-i un singur vot pentru a putea desemna viitorul preşedinte, ceea ce i-ar asigura stabilitate la guvernare pentru viitorii patru ani. Opoziţia de declarat că nu va ceda "votul de aur", căutând astfel să provoace alegeri parlamentare anticipate. Acestea ar putea avea loc în toamnă şi opoziţia speră să fie favorizată pe fundalul crizei economice şi să reuşească schimbarea raportului de forţe în parlamentul care ar rezulta.

În consecinţă, opoziţia nu a desemnat propriul candidat la funcţia de preşedinte, iar comuniştii au fost nevoiţi să nominalizeze doi candidaţi pentru ca alegerile să poată avea loc. Premierul în exerciţiu Zinaida Greceanîi a fost prima care şi-a depus candidatura, urmând să concureze cu un personaj cvasinecunoscut al politicii moldovene, neurochirurgul Stanislav Groppa.

Pe întreaga perioadă care a urmat după anunţarea rezultatelor alegerilor parlamentare, când a devenit clar că majoritatea comunistă nu poate desemna singură noul preşedinte, în presa de la Chişinău şi în mediile politice unul dintre subiectele cele mai discutate a fost cel al "votului de aur". Presa a scris că Partidul Comuniştilor va pune în aplicare întreg arsenalul de mijloace pe care le are la dispoziţie pentru a face rost de acest vot. În paralel se făceau speculaţii în încercarea de a identifica punctul slab din lanţul opoziţiei.

Chiar dacă liderii celor trei partide liberale care au trecut pragul electoral – Partidul Liberal, Partidul Liberal Democrat şi Alianţa Moldova Noastră – s-au jurat că nu au "trădatori" în rândurile sale, presa şi analiştii politici arătau cu insistenţă spre omului de afaceri Veaceslav Platon, care ar fi dat în căutare prin Interpol pentru infracţiuni economice şi care a ajuns în Parlament pe listele AMN, ca posibilă sursă a "votului de aur".

Veaceslav Platon ar fi avut motive bine întemeiate pentru a vota un nou preşedinte comunist şi a rămâne în următorii patru ani la adăpostul imunităţii parlamentare, mai ales având în vedere faptul că pe numele său sunt intentate 11 cauze penale, iar un nou scandal de corupţie cu o miză de peste 8 milioane dolari în care ar fi implicat Platon tocmai a izbucnit la Kiev. Fostul oficios Moldova Suverană a scris recent că în prezent acţiunile de urmărire penală în privinţa lui Platon Veaceslav au fost oprite pe motivul deţinerii de către respectiva persoană a imunităţii parlamentare.

Totuşi, pentru a oferi garanţii că nu va vota cu comuniştii, Veaceslav Platon a declarat presei că în prezent se află în străinătate într-o deplasare în interes de afaceri şi va fi plecat pe întreaga perioadă cât la Chişinău se va desfăşura alegerea preşedintelui.

În această situaţie, votul pentru viitorul preşedinte este aşteptat cu nerăbdare de opinia publică, iar şansele de a fi votat un şef de stat sunt apreciate de analişti ca fiind 50 la 50, egale cu cele de a se ajunge la alegeri parlamentare anticipate.

Chiar dacă unul dintre apropiaţii lui Voronin, deputatul Marc Tcaciuc, declara că majoritatea comunistă are "chiar mai multe voturi de aur", totuşi comentariile din ultimile zile ale comuniştilor, dar şi articolele din presa controlată de putere îi fac pe analişti să creadă că votul necesar alegerii şefului statului nu a fost încă găsit.

Vladimir Voronin, ales preşedinte al noului Parlament, a declarat recent că în cazul unor alegeri parlamentare anticipate va îndemna electoratul necomunist să voteze exclusiv pentru Partidul Popular Creştin Democrat al lui Iurie Roşca – aliatul din ultimii patru ani al comuniştilor, care a acumulat la alegeri doar jumătate din cele 6 procente reprezentând pragul electoral. "Dacă 'prietenii' cei din Parlament vor alegeri anticipate, atunci eu voi fi cel mai mare promotor şi agitator pentru PPCD", a declarat liderul Partidului Comuniştilor în cadrul unei întâlniri cu oamenii de afaceri. O înregistrare video îl prezintă pe Voronin spunând că "cei care nu vor vota comuniştii să voteze numai PPCD şi mai mult pe nimeni. Pot să voteze chiar 49 la 51 de procente, nu contează. Principalul să fim împreună", a adăugat liderul comunist.

Analiştii politici spun că, în condiţiile în care opoziţia este decisă să nu voteze candidatul comuniştilor la preşedinţie pentru a provoca alegeri anticipate, încă mai poate fi valabil scenariul prin care pentru cea de-a doua încercare de alegere a şefului statului să fie propusă totuşi altă candidatură, cu şanse mai mari de a fi susţinută de opoziţie decât Zinainda Greceanîi, cunoscută a fi ca o persoană total obedientă conducerii Partidului Comuniştilor.

Analistul politic Vlad Lupan a declarat pentru NewsIn că Zinainda Greceanîi este o persoană care prin obedienţa sa a reuşit să obţină încrederea partidului şi personal a lui Voronin. Candidatul anunţat de Voronin pentru funcţia de premier - Marian Lupu - ar putea fi o figură mai atractivă şi foarte populară în sondaje, care să tenteze totuţi opoziţia, consideră Vlad Lupan.

Marian Lupu a demonstrat pe parcursul activităţii sale politice în Partidul Comuniştilor, arată Vlad Lupan, mişcări care puneau la îndoială loialitatea lui sută la sută faţă de acest partid, deşi în ultimul timp el şi-a reparat această "gafă", mai bine zis a revenit pe poziţiile loialităţii. "De altfel, funcţia de prim-ministru este una în care este uşor să fii controlat de partidul de guvernare", atrage atenţia expertul.

Potrivit analistului, oferirea postului de prim-ministru lui Marian Lupu în plină criză economică - o criză care, potrivit prognozelor, ar putea marca puternic Republica Moldova în următoarele luni - ar fi o modalitate sigură de a-i scădea din popularitate şi de a scoate din circulaţie o figură ce are capacitatea de a coagula în jurul său un nou pol de putere în Partidul Comuniştilor.

Potrivit Constituţiei Republicii Moldova şi a legii organice privind alegerea preşedintelui, este ales candidatul care a obţinut votul a trei cincimi din numărul deputaţilor aleşi – adică 61 din cei 101 deputaţi aleşi. Dacă nici un candidat nu a întrunit numărul necesar de voturi, se organizează, în termen de cel mult trei zile, un al doilea tur de scrutin între primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea descrescătoare a numărului de voturi obţinute în primul tur. Dacă la turul întâi a participat un singur candidat care nu a acumulat numărul necesar de voturi sau dacă în turul al doilea niciun candidat nu a acumulat numărul necesar de voturi, se organizează alegeri repetate pentru desemnarea preşedintelui. Alegerile repetate au loc în termen de 15 zile de la ultimele alegeri ordinare în care nu a fost ales preşedintele Republicii Moldova. Dacă şi după alegerile repetate preşedintele Republicii Moldova nu va fi ales, preşedintele în exerciţiu – adică Vladimir Voronin – dizolvă Parlamentul şi stabileşte data alegerilor în noul Parlament.

Constituţia Republicii Moldova mai precizează că şeful statului îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de către preşedintele nou ales. Tot Constituţia spune că mandatul preşedintelui poate fi prelungit prin lege organică în caz de război sau de catastrofă.

Într-un articol recent din ziarul Comunistul se ia în considerare posibilitatea declanşării alegerilor anticipate. Comunistul scrie că alegerile anticipate de la mijlocul lunii iulie sau sfârşitul verii pot fi declarate nevalabile ca urmare a prezenţei insuficiente la vot, iar scrutinul electoral ar putea fi repetat în septembrie-octombrie. Publicaţia consideră că pe fondul unei crize economice acute, alegerile parlamentare din toamnă vor polariza mult societatea, iar electoratul de dreapta va vota masiv PL, în timp ce PLDM şi AMN vor avea un "Game Over". Ziarul de partid Comunistul vine şi cu o soluţie. "Poate să-l oprească pe Ghimpu (preşedintele PL) să ia electoratul PLDM şi AMN doar Partidul Popular Creştin Democrat", care, potrivit articolului, n-ar fi fost implicat în dezastrul din 7 aprilie şi ar putea schimba situaţia pe eşichierul de dreapta.