Rata pirateriei software pentru PC-uri a scăzut în Moldova cu două puncte procentuale , de la 92% până la 90%, în 2008 faţă de 2007, în timp ce 52% din cele 110 ţări analizate au înregistrat scăderi ale ratei pirateriei şi doar 15% au înregistrat creşteri. În România, pierderile cauzate industriei de pirateria software au crescut, în 2008, la 8 milioane de dolari.
Aceste date reprezintă concluziile celui de-al şaselea studiu anual, realizat la nivel global, cu privire la pirateria software pentru PC-uri, dat publicităţii astăzi de către Business Software Alliance (BSA), o asociatie internaţională ce reprezintă industria mondială de software. Studiul vizează 110 ţări şi a fost realizat în mod independent de către IDC, organizaţia mondială lider în cercetare şi prognoză pentru piaţa tehnologiei informaţiei.
"Acest raport atestă impactul pe care îl au în Moldova eforturile de reducere a pirateriei software", a declarat avocatul Daniel Martin, reprezentantul BSA în Moldova. "În condiţiile de incertitudine economică pe care le traversăm, este vitală conduita companiilor de a nu ocoli legea şi a nu utiliza software nelicenţiat, întrucât un asemenea comportament ar conduce la creşterea riscurilor de impact negativ asupra afacerilor şi asupra consumatorilor, precum şi asupra economiei locale şi globale."
În ultimii 4 ani, rata pirateriei software a scăzut 6 procente în Moldova, de la 96% la 90%, datorită eforturilor continue atât din partea industriei de software pentru afaceri, reprezentată de BSA, cât şi din partea autorităţilor naţionale. Campanii, orientate spre creşterea nivelului de cunoaştere şi respectare a proprietăţii intelectuale, pe de o parte, dar şi spre aplicarea legii şi asigurarea respectării drepturilor, pe de altă parte, şi-au dovedit eficienţa în timp, dar oricum mai sunt multe lucruri de îmbunătăţit.
Pirateria software afectează mult mai multe arii de activitate decât veniturile realizate de industrie. Un studiu IDC dat publicităţii în luna ianuarie 2008 demonstrează că la nivel global reducerea pirateriei software ar putea genera sute de mii de noi locuri de muncă şi o creştere economică de miliarde de dolari, precum şi o creştere a veniturilor din taxe, utile pentru a sprijini programele şi serviciile locale.
Alte constatări cheie ale studiului:
Dintre cele 110 ţări analizate, pirateria software pentru PC-uri a scăzut în 57 de state, a rămas constant în 36 de ţări şi a crescut doar în 16 dintre acestea.Totuşi, datorită faptului că piaţa globală de PC-uri a crescut mai rapid în ţările cu o rată mare a pirateriei, rata globală a pirateriei a crescut cu 3 procente, ajungând la 41% în 2008.
În Europa Centrală şi de Est, ţările cu cea mai mare rată a pirateriei au fost Georgia (95%), Armenia (92%), Azerbaidjan (90%) şi Moldova (90%). Printre ţările cu cel mai mic grad de piraterie s-au numărat Republica Cehă (38%), Ungaria (42%) şi Slovacia (43%). Rusia a înregistrat cel mai spectaculos progres, cu o scădere anuală de 5 puncte procentuale şi o scădere de 19 procente într-un interval de şase ani.
În timp ce economiile în curs de dezvoltare acoperă 45% din piaţa globală de hardware PC, ele contează mai puţin de 20% în piaţa de software pentru PC-uri. În cazul în care cota de piaţă software pentru PC-uri, a economiilor emergente, ar fi la nivelul cotei lor de piaţă pentru hardware PC, piaţa de software ar înregistra o creştere de 40 de miliarde USD într-un an. De asemenea, scăderea ratei globale a pirateriei software cu un punct procentual pe an ar adăuga 20 de miliarde USD la veniturile industriei IT.
Răspândirea accesului la Internet va duce la creşterea surselor de piraterie software. În următorii cinci ani, 460 de milioane de persoane din ţările în curs de dezvoltare vor dobândi acces la Internet. Creşterea va fi mai importantă la nivelul consumatorilor casnici şi a micilor afaceri, segmente unde se înregistrează de regulă rate mai ridicate de piraterie decât în sectoarele de afaceri şi instituţii publice.
Recesiunea economică globală are un efect mixt asupra pirateriei software, notează studiul. John Gantz, Chief Research Officer IDC, subliniază că acei consumatori cu putere redusă de cumpărare s-ar putea să prelungească perioada de utilizare a computerelor, ceea ce va antrena o creştere a pirateriei, întrucât computerele vechi au mai mult software nelicenţiat instalat, în general. Cu toate acestea presiunile de natură financiară şi de bugete vor stimula achiziţiile de netbook-uri ieftine, care în general vin cu software pre-instalat, precum şi realizarea, la nivelul companiilor, de analize de gestionare a resurselor software, vizând reducerea costurilor IT.
"În orice caz, costul software-ului este doar unul dintre facturii determinanţi ai pirateriei software", zice Gantz. "Criza economică va avea un impact, în parte negativ, în parte pozitiv, dar va fi unul dintre multiplii factori şi nu va deveni pe deplin vizibil până la apariţia cifrelor pentru 2009."
BSA sprijină un plan în cinci puncte de reducere a pirateriei software şi de obţinere de beneficii economice:
- Dezvoltarea educaţiei publice şi a conştientizării valorii pe care o are proprietatea intelectuală, precum şi înţelegerea riscurilor generate de utilizarea de programe software nelicenţiate;
- Modificarea legislaţiilor naţionale în domeniul drepturilor de autor în vederea implementării normelor adoptate de Organizaţia Mondială a Proprietăţii Intelectuale (WIPO), pentru a facilita o apărare a drepturilor de autor mai bună şi mult mai eficientă împotriva pirateriei digitale şi online;
- Crearea unor mecanisme puternice de aplicare a legii, conforme cu regulile Organizaţiei Mondiale a Comerţului (WTO) şi cu Acordul privind aspectele legate de comerţ ale drepturilor de proprietate intelectuală (TRIPS), incluzând şi legi anti-piraterie severe;
- Delegarea unor resurse guvernamentale semnificative pentru această problemă, incluzând unităţi naţionale dedicate protecţiei proprietăţii intelectuale, cooperarea cu alte ţări şi cursuri de instruire pentru funcţionarii locali şi organele judiciare;
- Stabilirea unor standarde proprii înalte, prin implementarea politicilor de management al software-ului şi utilizarea de către sectorul public exclusiv a software-ului autorizat.
Studiul acoperă 110 ţări şi a fost realizat în mod independent de către IDC, compania mondială lider în cercetare şi prognoză pentru piaţa tehnologiei informaţiei. Studiul ia în calcul programele de calculator care rulează pe PC-uri, inclusiv desktop-uri, laptop-uri şi ultra-portabile. Studiul nu include alte tipuri de software, precum cele pentru server sau mainframe. IDC foloseşte propriile date statistice privind livrările de software şi hardware, precum şi expertiza analiştilor IDC din mai mult de 60 de ţări pentru a confirma tendinţele pirateriei software.
Mai multe informaţii şi studiul integral sunt disponibile la www.bsa.org/globalstudy.
