Miercuri, 20 mai, nici un candidat la funcţia de preşedinte al statului nu a acumulat 61 de voturi necesare pentru a fi ales. Ca urmare, , la propunerea Biroului Permanent, deputaţii comunişti au fixat data alegerilor repetate.
Conform legislaţiei în vigoare, alegerile repetate se organizează într-o perioadă de cel mult 15 zile de la ultimele alegeri ordinare în care nu a fost ales preşedintele Republicii Moldova. Dacă şi după alegerile repetate preşedintele Republicii Moldova nu va fi ales, preşedintele în exerciţiu - adică Vladimir Voronin - dizolvă Parlamentul şi stabileşte data alegerilor în noul Parlament.
La alegerile repetate candidaturile la funcţia de şef al statului pot fi altele, dar pot fi şi aceleaşi.
Constituţia Republicii Moldova mai precizează că şeful statului îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de către preşedintele nou ales. Tot Constituţia spune că mandatul preşedintelui poate fi prelungit prin lege organică în caz de război sau de catastrofă.
Potrivit analistului politi Igor Boţan, termenul limita de alegere al noului preşedinte este data de 7 iunie, atunci se sfârşesc cele două luni prevăzute de Constituţie de la expirarea mandatului lui Vladimir Voronin. În termen de trei zile, Curtea Constituţională validează rezultatul alegerilor, dupa care urmează alte 45 de zile, în care noul preşedinte al ţării depune juramântul. Prin urmare, Vladimir Voronin ar putea să-şi exercite mandatul până spre sfârşitul lunii iulie.
Pe de alta parte, legislaţia îl obligă pe Voronin, până pe data de 22 mai să facă o alegere între mandatul de deputat şi cel de şef al statului.
