Dacă opoziţia boicotează şi votul din 28 mai, ar putea avea loc alegeri anticipate
Până atunci, Voronin ar putea numi un nou guvern
Prima încercare de a alege preşedintele Republicii Moldova a eşuat. Partidul Comuniştilor (PCRM) nu a reuşit „trădătorul" pe care îl căuta în rândurile opoziţiei pentru a obţine cel de-al 61-lea mandat necesar desemnării unui nou lider al ţării. Potrivit Agerpres, la vot au participat doar 60 de deputaţi, procedura fiind boicotată de toate cele trei partide de opoziţie (liberalii, liberal-democraţii şi Alianţa Moldova Noastră). Opoziţia a părăsit în bloc şedinţa parlamentului atunci când s-a trecut la procedura de votare a şefului statului.
Premierul Zinaida Greceanâi a acumulat toate cele 60 de voturi, iar Stanislav Groppa nici un vot, ceea ce a determinat PCRM să indice că la următoarea încercare (stabilită pentru 28 mai) o va propune tot pe Greceanâi. Dacă nici la 28 mai nu va putea fi ales preşedintele, vor fi anunţate alegeri parlamentare anticipate.
Fostul şef al statului (care îşi păstrează atribuţiile până la desemnarea noului lider), Vladimir Voronin, a criticat opoziţia că nu a votat candidatul propus de comunişti. „Atunci când cineva nu poartă răspundere pentru dezvoltarea statului, pentru rezolvarea unor probleme serioase, poate face aşa cum doreşte. Aşa s-au comportat întotdeauna cei care se află acum în opoziţie. Niciodată nu au făcut nimic pentru ţară", a declarat el.
Opoziţia rămâne tare pe poziţii. Deocamdată
Alegerile parlamentare din 5 aprilie au fost fraudate de către comunişti, care au acţionat ilegal şi ulterior, când au arestat şi maltratat oameni nevinovaţi care au participat la proteste, a declarat vicepreşedintele Partidului Liberal, Corina Fusu. Potrivit ei, în aceste condiţii sunt necesare alegeri anticipate, pentru a fi ales un parlament legitim, care să reprezinte cu adevărat interesele populaţiei.
Şi în opinia liderului liberal-democrat, Vlad Filat, doar alegerile anticipate ar putea asigura crearea un parlament reprezentativ şi legal constituit.
În primul rând, era necesar ca persoanele care au candidat pentru funcţia de preşedinte să se prezinte la fracţiunile parlamentare pentru discuţii, a declarat la rândul său preşedintele Alianţei Moldova Noastră, Serafim Urecheanu. „Ei au ignorat acest lucru. Noi nu participăm la această farsă", a mai spus el, reiterând că formaţiunea pe care o conduce nu va susţine niciun candidat propus de comunişti.
Guvern înainte de preşedinte?
Totuşi, comuniştii pot apela la diverse tertipuri legislative pentru a întârzia această decizie. Prim-vicepreşedintele parlamentului, Vladimir Ţurcan, a menţionat că legea nu prevede un termen în care preşedintele în exerciţiu trebuie să anunţe anticipatele. „Eu consider că în situaţia actuală din Republica Moldova, când practic nu există un guvern funcţional (actualul executiv şi-a dat demisia la 4 mai, înainte de prima şedinţă a parlamentului, conform legislaţiei n.red), preşedintele Voronin va trebui să desemneze un nou premier care să formeze un alt guvern, după care să fie anunţate alegerile", a declarat Ţurcan. El a precizat că durata campaniei electorale pentru alegerile anticipate este de 45 de zile, faţă de 60 de zile în cazul celor ordinare.
Ţurcan a mai spus că la 7 iunie expiră şi mandatul preşedintelui în exerciţiu, Vladimir Voronin, dar acesta se va prelungi automat, până la alegerea unui nou şef de stat.
Liderii opoziţiei de la Chişinău condamnă acuzaţiile aduse României
Guvernul Republicii Moldova a difuzat marţi o declaraţie în care critică dur România şi „politica agresivă" a acesteia, ca urmare a declaraţiilor recente ale preşedintelui român, Traian Băsescu, prin care acesta menţiona drept inutilă semnarea unui tratat de frontieră cu Republica Moldova.
Declaraţia Chişinăului a fost taxată drept „antieuropeană" de opoziţie, care a explicat că PCRM uită de faptul că România este membru cu drepturi depline al UE, potrivit vicepreşedintelui Partidului Liberal (PL), Corina Fusu. Ea a criticat şi deciziile guvernului de la Chişinău de a institui regimul de vize pentru cetăţenii României şi expulzarea ambasadorului român, acţiuni care - a remarcat ea - au fost condamnate şi de instituţiile europene, care nu admit discriminarea cetăţenilor europeni pe criterii de apartenenţă etnică.
Liderul Partidului Liberal Democrat din Moldova, Vlad Filat, consideră că declaraţia guvernului moldovean demonstrează de fapt caracterul românofob al conducerii Republicii Moldova. „Aş recomanda guvernanţilor de la Chişinău să încerce să iasă din starea de românofobie profundă şi să gestioneze relaţiile bilaterale cu România în interesul Republicii Moldova şi a cetăţenilor săi", a spus Filat.
Preşedintele Alianţei Moldova Noastră, Serafim Urecheanu, a avut însă o poziţie ceva mai nuanţată, el considerând că ambele declaraţii sunt făcute pe fondul campaniei electorale. „Să nu uităm că în curând în România sunt alegeri prezidenţiale, iar Zinaida Greceanîi, premierul de la Chişinău, s-a pregătit astfel pentru alegerile preşedintelui de miercuri, la care a candidat", a declarat Urecheanu.
Potrivit lui, guvernul condus de Greceanîi a difuzat declaraţia respectivă chiar în ajunul zilei alegerii preşedintelui pentru a atrage de partea sa şi cercurile de deputaţi comunişti care nu erau gata să o susţină la funcţia respectivă. Un alt motiv este că s-a dorit să se transmită mesajul că eventuala alegere a Zinaidei Greceanîi în fruntea statului nu va schimba politica Chişinăului faţă de România şi UE, consideră Serafim Urecheanu.
Sursa: Gandul
