Sambata 23 mai Horst Köhler a fost reales presedinte al Germaniei pentru o perioada de cinci ani. Daca in 2004, dupa alegerea sa ca presedinte, el a spus in fata Parlamentului „Iubesc tara noastra“, acum declaratiile sale au fost adresate cetatenilor tarii, carora le-a cerut incredere, si sotiei. „Tie, Eva, iti multumesc. Fiecare ora cu tine e un dar“ citeaza DerWesten.de. S-a zvonit ca sotia l-ar fi rugat pe Horst Köhler sa nu mai candideze. Parintii presedintelui Köhler provin din Basarabia de Nord, satul Râşcani, cca 30 de km de Bălţi, din actuala Republica Moldova.
Horst Köhler a fost reales cu un minimum de 613 voturi, in primul tur de scrutin. Daca ar fi avut un vot mai putin, ar fi fost necesar un al doilea sau poate chiar al treilea tur. In Germania presedintele tarii nu este ales prin vot direct, ci in Adunarea Federala (Bundesversammlung) care in 2009 are 1224 de membri. Dintre acestia, au votat 1223, deputatul stangii radicale (Die Linke) Wolfgang Gehrke fiind in spital, cu infarct. Au fost numarate 10 abtineri, iar doua voturi au fost declarate nule.
Contracandidata sa principala, Gesine Schwan (SPD) a obtinut 503 voturi. Se apreciaza ca cel putin 11 votanti din randul social-democratilor (SPD) si al Verzilor (Die Grüne) nu au votat pentru candidata propriului partid.
Ca „primul reprezentant al statului“, „figura de integrare“, „cel mai inalt notar federal“, Presedintele Germaniei e descris ca o „putere neutra“. El sta insa deasupra celor trei forte ale Executivului in stat, putand sa dizolve Parlamentul, cand cancelarului i-a fost dat vot de neincredere, sau cand guvernul ales este minoritar.
Votarile pentru Presedinte au fost organizate intr-o zi de ceremonie pentru Germania, cand au fost aniversati oficial 60 de ani de „Lege fundamentala“ (Grundgesetz). Aceasta denumire a documentului legislativ central al Germaniei a ramas neschimbata in tot acest timp, nefiind modificata in „Constitutie“ (Verfassung). Dupa realegere, presedintele Köhler a atentionat asupra unor posibile modificari ale Legii fundamentale.
El s-a mai exprimat, anterior, si cu privire la votul prin mandat direct, al presedintelui Germaniei. Aprecierile sale au fost criticate in randul crestin-democratilor (CDU) si de catre presedintele Parlamentului federal Norbert Lammert, care a considerat ca aceasta ar insemna „o importanta deplasare de forte politice, in detrimentul cancelarului“.
Anterior alegerilor prezidentiale din 23 mai, in randul poporului nealegator se vehicula ideea ca un fost director la Fondului Monetar International ar fi un mai bun „presedinte de criza“, cu cunostinte temeinice in domeniul financiar. Acesta era Köhler, in comparatie cu Schwan, principala sa contracandidata.
Conform unui sondaj de opinie realizat de institutul Infratest-dimap, din initiativa ARD-Morgenmagazin, 66% dintre cei 1000 de subiecti au optat pentru Köhler. In cadrul aceluiasi sondaj, o majoritate de 58% ar dori alegeri directe, in care poporul sa aleaga seful statului.
Sursa: HotNews.ro
