După revolta înăbuşită de la Chişinău, barajul birocratic ridicat de autorităţile moldovene în calea românilor care vor să treacă graniţa de est funcţionează impecabil, scrie "Evenimentul Zilei"
„Bună ziua! Numele meu este X, sunt cetăţean român şi aş dori să ajung în Republica Moldova pentru aproximativ o săptămână, cu scopul de a vizita un prieten. Ştiu că am nevoie de o invitaţie din partea Biroului pe care îl reprezentaţi. Aş vrea să-mi spuneţi de ce informaţii şi de ce documente este nevoie pentru obţinerea invitaţiei. Vă mulţumesc anticipat!” Am trimis acest e-mail, în repetate rânduri, la adresa migrare@moldova.md, trecută pe site-ul Biroului de Mi graţie şi Azil al Republicii Moldova.
E o tentativă de a apuca de-un capăt firul birocratic întins de autorităţile moldovene, după revoltele anticomuniste din centrul Chişinăului: ne punem în postura românului care vrea să ajungă în Republica Moldova, cu treabă sau, aşa cum scriam, doar pentru a-şi vizita vreo cunoştinţă. Fără şanse de reuşită: respectiva adresă de e-mail este inexistentă, iar mesajele se întorc la expeditor. Vocea enervată care răspunde la telefonul.
Ambasadei Republicii Moldova la Bucureşti ne confirmă însă că singura şansă se află la Chişinău: „Trebuie să obţineţi invitaţia de la Biroul de Migraţie şi Azil de la Chişinău, după aceea veniţi la noi pentru viză”.
Un „11 septembrie” moldovenesc
Reluăm aşadar încercările de a ajunge la Biroul de Migraţie şi Azil, de data aceasta telefonic. Un amănunt: numerele care apar pe acelaşi site - unul destinat atât basarabenilor, cât şi străinilor, sunt trecute fără prefix de localitate şi de ţară, aşa că durează până binevoitorul turist român se informează temeinic cu privire la evoluţia sistemului moldovenesc de apelare.
Punem cifrele cap la cap, telefoanele sună însă în gol. La un moment dat, o voce anunţă, în limba rusă, că abonatul nu poate fi apelat pentru moment. Colegii de la „Jurnal de Chişinău” au aflat care este motivul, direct de la Birou: funcţionarii se plâng că sunt asaltaţi de cererile depuse fizic, n-au timp şi de telefoane.
Singura salvare a cetăţeanului român e să aibă o cunoştinţă cu suficient timp liber pentru a umbla pentru preţioasa viză. Acesta trebuie să prezinte o declaraţie care să specifice scopul vizitei românului, o copie după actul său de identitate, una după paşaportul persoanei invitate şi să plătească o taxă în valoare de 45 de lei. „Când şi când, uşa se descuie pe dinăuntru şi o persoană de la pază permite la câte o persoană, două să intre. Cineva remarcă că nici în America, după atentatele de la 11 septembrie, nu a fost atât de dificil să ajungă”, scriu ziariştii de la „Jurnal de Chişinău”. N-a fost niciun „11 septembrie” în Republica Moldova, ci doar un „7 aprilie” urmat de acuzaţii şi de un crâncen război funcţionăresc.
Republica Moldova devine astfel o destinaţie aproape interzisă românilor: cifrele autorităţilor române, dar şi ale transportatorilor din cele două ţări indică scăderi importante ale traficului de călători: aproximativ 25% doar în prima lună. Este prea devreme pentru a calcula efectele economice ale măsurii: cifrele reci ar putea însă cântări mai mult decât orice impact emoţional.
"E absurd ce se întâmplă, se pun nişte condiţii tâmpite: îţi trebuie invitaţia, îţi cer bilet dus-întors, trebuie să declari pe ce traseu mergi, chiar dacă eşti transportator autorizat şi ai un grafic aprobat. Eu aveam treabă acolo şi n-am putut ajunge. Românii, pur şi simplu, nu mai merg în Moldova de când s-a băgat viza", Dumitru Dumitrescu, patronul unei firme de transport
CUM S-A AJUNS AICI
Acuzaţii pe bază de „probe şi alte chestii”
Marţi, 7 aprilie. Partidele de opoziţie din Republica Moldova acuză o presupusă fraudă electorală comisă de către comunişti şi organizează manifestaţii paşnice în centrul Chişinăului. Principala cerere: repetarea alegerilor. În acelaşi timp, grupuri de tineri devastează sediul parlamentului şi pe cel al preşedinţiei, fără a întâmpina vreo ripostă serioasă din partea forţelor de ordine adunate în faţa celor două clădiri. Opoziţia se delimitează de actele violenţe şi îndeamnă la calm. Apar primele informaţii despre faptul că printre tineri s-ar afla agitatori de-ai comuniştilor.
Miercuri, 8 aprilie. Preşedintele Vladimir Voronin acuză autorităţile române că s-ar afla în spatele unei încercări de destabilizare a statului moldovean. Voronin susţine că există „şi probe, şi multe alte chestii”. Anunţă totodată că ambasadorul României devine persoana non grata la Chişinău şi că guvernul condus de Zinaida Greceanîi va introduce vize pentru cetăţenii români care vor să ajungă în Republica Moldova. „O să plătească aşa cum le plătim noi românilor pentru vize. Şi terminăm cu jocurile astea!”, ameninţă Voronin. Măsura intră în vigoare chiar a doua zi, liderul moldovean uitând un detaliu: vizele româneşti pentru moldoveni sunt gratuite.
Marţi, 14 aprilie. Prin vocea preşedintelui Traian Băsescu, sta tul român neagă orice implicare în evenimentele de pe 7 aprilie şi anunţă că va înlesni procedura de redobândire a cetăţeniei române pentru basarabeni.
TRANSPORTATORI SUPĂRAŢI
„Românii nu mai merg în Basarabia!”
Paşaport valabil, o fotografie color, tip paşaport, formular de viză, bilet de călătorie valabil până la destinaţie, precum şi preţioasa invitaţie eliberată de către Biroul Migraţie şi Azil al Ministerului de Interne al Republicii Moldova. Românul acesta îngrijorat care aş teaptă în soare, în faţa Consulatului Republicii Moldova la Bucureşti, le-a adunat pe toate, însă are în continuare emoţii cu viza.
Soţia este basarabeancă, aşa că i se pare absurd că trebuie să treacă printr-un asemenea calvar ca să ajungă s-o vadă. „Dacă nu era ea acolo, să se ocupe de hârtii, era greu, foarte greu să le strâng pe toate”, explică bărbatul.
„E bătaie de joc”
În faţa lui se află un alt român, care vrea doar o viză de tranzit pentru că trebuie să ajungă în Ucraina. „E bătaie de joc! Circulăm liber în Uniunea Europeană, fără vreun fel de restricţie, şi avem nevoie de viză ca să trecem prin Moldova!”, se revoltă el. Are însă speranţe că-şi va rezolva azi treaba: procedura nu include, în cazul său, obţinerea vreunei invitaţii, iar aşteptarea durează doar o zi sau două. E şi normal să se întâmple astfel, din moment ce oamenii de la Consulat n-au atât de mult de lucru cu celelalte tipuri de vize: sunt puţini cei care trec de „proba de foc” de la Chişinău.
Cât stăm de vorbă, jandarmul de la intrarea în instituţie merge să-i transmită consulului Veaceslav Filip rugămintea noastră de a ne oferi câteva lămuriri legate de situaţia românilor care au depus cereri pentru viză.
Vine repede, cu un răspuns scurt: „Domnul consul nu vrea să facă niciun fel de declaraţii. Spune că ce-a spus până acum pentru presa românească n-a fost prezentat corect. V-a transmis să vă adresaţi Ministerului de Externe de la Chişinău”. Jandarmul ştie însă cum merg lucrurile, aşa că ne taie orice avânt, cu un zâmbet: „O să vă spună ce scrie şi pe panourile acestea”.
Adică mai nimic. Nu ştim cauza supărării consulului, ci doar ce-a scris presa românească: şi anume că s-ar fi eliberat până acum aproximativ 600 de vize. Aici sunt incluse însă şi cele de tranzit.
Firmele de transport din România şi Republica Moldova cunosc situaţia „la firul ierbii”. „Problema e mare pentru noi. Nu mărul românilor care circulă spre Moldova a scăzut cu 2o-30%”, precizează Alec Diacov, reprezentantul companiei moldoveneşti Veralis Tur.
De cealaltă parte, directorul firmei româneşti Torpedo Tur International, Dumitru Dumitrescu, acuză absurditatea situaţiei: „Se pun condiţii tâm pite: îţi trebuie invitaţia, îţi cer bilet dusîntors, trebuie să declari pe ce traseu mergi. Eu aveam treabă acolo şi n-am putut ajunge. Românii pur şi simplu nu mai merg în Moldova de când s-a băgat viza”.
STATISTICĂ
Cu 25% mai puţini români în Moldova
Numărul românilor care tranzitează graniţa cu Moldova scade, de la o lună la alta, după ce autorităţile de la Chişinău au hotărât introducerea vizelor.
Aşa susţin surse din cadrul Poliţiei de Frontieră, potrivit cărora, în prima lună de la introducerea vizelor, numărul românilor care au tranzitat frontiera de est a scăzut cu aproximativ 25% faţă de perioada în care graniţele erau deschise pentru noi, aşa cum sunt pentru toţi ceilalţi cetăţeni ai Uniunii Europene.
Concret, în aprilie, frontiera cu Moldova a fost tranzitată de 40.300 de români (20.400 au intrat în ţara vecină, iar 19.900 au ieşit), în timp ce în martie 56.200 de români au trecut Prutul (27.900 au intrat, iar 28.300 au ieşit din Moldova).
Cifrele se referă însă şi la românii care au trecut în Republica Moldova înaintea datei de 9 aprilie, atunci când nu era nevoie de viză, la persoanele care doar au tranzitat acest stat, precum şi la cei care au intrat cu paşapoarte diplomatice sau de serviciu.
