Ministrul în exerciţiu al Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului Vladimir Baldovici a declarat vineri jurnaliştilor că problema modernizării clădirilor Preşidinţiei şi Parlamentului era demult pe ordinea de zi şi că acestea trebuiau modernizate mai devreme sau mai târziu, chiar dacă nu ar fi fost devastate la 7 aprilie curent.
„Problema modernizării stătea de foarte mult timp, este un luru cert şi acest fatp il vor spune absolut toţi cei care au exploatat aceste clădiri. Aceste clădiri din punct de vedere funcţional nu au fost proiectate pentru aşa gen de activitate. Reţelele care erau în aceste clădiri demult sunt depăşite de timp”, a precizat Vladimir Baldovici, răspunzând la întrebările jurnaliştilor, care au fost invitaţi să se familiarizeze cu mersul lucrărilor de renovare a celor două edificii.
Baldovici a explicat că clădirea actuală a Preşedinţiei nu a fost proiectată pentru a fi sediul Presedinţiei. “Aici există multe săli mari, însă mai putine birouri. În urma modernizării clădirii din sălile mari vom face birouri pentru angajaţii Preşedinţiei. De asemenea, curgea acoperisul şi erau pierderi de căldură din cauza vitraliilor”, a spus ministrul în exerciţiu.
Baldovici a spus că în asemenea gen de clădiri practice este imposibilde făcut schimbări segmentate. El a menţionat că anterior au fost elaborate mai multe proiecte privind modernizarea Preşedinţiei, unul dintre care a fost elaborat încă în 2006. “Însă din cauza secetei din vara anului 2007 şi a inundaţiilor din vara anului 2008 acest proiect nu a putut fi realizat”, a spsu Baldovici. Potrivit lui, la baza actualului proiect de modernizare a clădirii Preşedinţiei stă proiectul din 2006, însă acesta a fost modernizat.
Costul de deviz al lucrărilor de amenajare a teritoriilor adiacente a clădirii Preşidinţiei în 2006 au fost estimate la 42 mil. lei. Motivul principal pentru care a fost elaborat acest proiect în 2006 este faptul că edificiul este foarte afectat de apele freatice, lipsa hidroizolării. “Clădirea a fost dată în exploatare în perioada de tranziţie prin anii 87 când déjà erau mari probleme la capitolul calitate”, a spus Baldovici.
Pierderi directe totale de 120 mil. lei în urma devastării celor două clădiri
Vladimir Baldovici a menţionat că au fost distruse in totalitate geamurile, coloanele din marmoră, reţelele de telefonie, mobilierul şi faţadele celor două instituţii. “În urma expertizelor efectuate de două echipe de experţi s-a stabilit că este practic imposibilă reparaţia parţială a clădirilor”, a spus ministrul în exerciţiu.
Vladimir Baldovici a declarat că la 11 aprilie, două comisii formate din câte 25 de experţi au prezentat 2 rapoarte de evaluare a stării celor două clădiri, potrivit cărora pierderile directe în urma distrugerilor clădirii Preşedinţiei au constituit 41,15 mil. lei, iar a Parlamentului – 78,9 mil. lei. Totodată, prejudiciile materiale ale Preşdinţiei se cifrează la 2 mil. lei, iar cele din clădirea Parlamentului încă nu au fost estimate. Baldovici a spus că experţii au menţionat că de la pe darea în exploatare a clădilor (Preşedinţia a fost dată în exploatare în 1987, iar Parlamentul – în 1979), toate tipurile de sisteme tehnico-edilitare az atins un grad avansat de uzură.
În urma prezentării acestora rapoarte, a fost propusă modernizarea şi reconstrucţia celor două slădiri, conform standardelor internaţionale pentru acest tip de edificii. Este vorba de sisteme moderne de încălzire, instalaţii inginereşti, sisteme integrate video, de protecţie antiincendiară. Potrivit lui Baldovici, în urma modernizării, accesul în clădiri şi birouri se va face în baza cardurilor speciale securizate, iar aspectul arhitectural urbanistic va fi modificat. Astfel, teritoriile adiacente celor două edificii vor fi amenajate şi vor fi construite havuzuri moderne.
Precum a menţionat Baldovici, în prezent sunt efectuate lucrări de pregătire pentru instalarea tuturor reţeleor inginereşti, antiincendiare, electronice, de securitate, iar în paralel - lucrări de proiectare a clădirilor
La Preşedinţie vor fi reconstruite acoperişul şi subsolul, care erau uzate şi deteriorate demult. De asemenea, va fi găsită o soluţie pentru scurgerea apelor, care până în prezent se acumulau în subsolul clădirii.
Baldovici a declarat că la clădirea Parlamentului va fi construită o anexă, care va permite lărgirea sălii de şedinţe. Doar pentru constructia anexei vor fi cheltuiti circa 68 mil. lei.
Potrivit ministrului, urmează să fie amenajat şi terenul adiacent celor două clădiri, care are o suprafaţă totală de circa 1 ha.
Suprafaţa clădirii Preşedinţiei este de 13,5 mii metri pătraţi, iar a Parlamentului 12,5 mii metri pătraţi.
Lucrările de proiectare a Preşedinţiei sunt efectuate de întreprinderea „RuralProiect”, iar la Parlament – de către „UrbanProiect”.
În rezultatul licitaţiilor, desfăşurate la 24 aprilie curent, antreprenorul principal pentru reabilitarea clădirii Preşedinţiei a fost selectată compania „Acar-Canratajiu”, care s-a angajat să efectueze lucrările necesare în 5 luni, contra sumei de 251,2 mil. lei, iar pentru reabilitarea clădirii Parlamentului – „Consfirmgrup”, care s-a angajat să efectueze lucrările în 8 luni contra sumei de 250,6 mil. lei.
Monitorizarea lucrărilor de reabilitare a celor două clădiri este efectuată de către MCDT. Totodată, supravegherea tehnică a lucrărilor va fi efectuată de ÎS „Serviciul Asistenţă Beneficiari la Obiectele Sociale”, desemnată în rezultatul unei licitaţii.
Ministrul Baldovici vine din business
“Vin de acolo unde suntem fondatori, creăm, construim etc. De aceeea pentru mine orice companie în care am activat, indifferent în calitate de fondator sau director nu o să mă supere şi nu o să mă deranjeze nici o dată”, a declarat Vladimir Baldovici. El a spus că apartenenţa sa la o companie au alta ţine de persoana sa şi că ar dori ca nici familia sa şi nici copiii săi saă nu apară în presă.
El a precizat că a rămas cu cota parte la compania “Stayer”, iar la cota-parte din compania “Consfirmgrup”, care a câştigat licitaţia pentru reconstrucţia Parlamentului, a renunţat încă înainte de a deveni ministru al Construcţiilor.
“Dacă cineva are ceva de spus la acest capitol nu are de cât să sesizeze instituţiile respective şi să vadă dacă o firmă sau alta în care am activat a încălcat sau nu legea (…) Atâta timp cât nimeni nu are aceste dovezi, v-aş ruga foarte frumos să fiţi foarte toleranţi şi să faceţi declaraţii foarte atente”, a spus Baldovici.
Baldovici s-a arătat nemulţumit de faptul că mai multe publicaţii şi postul Protv a au sancţionat foarte dur compania Glorinal. Baldovici a spus că dupăp 7 aprilie, mai multe companii de construcţie au făcut timp de 2 săptămâni “muncă patriotică”, scoţând gunoiul şi făcând ordine în cele două clădiri devastate. Însă printre acestea compania Glorinal nu a figurat, fapt ce poate fi documentat.
Baldovici a spus că Ministerul Construcţiilor va permite presei să monitorizeze o dată pe lună lucrările de la cele doă clădiri, “deschis şi transparent”.
“Primăria e obligată să acorde autorizaţia pentru reconstrucţia celor două clădiri, iar dacă nu o va face o vom ataca în judecată”
Vladimir Baldovici i-a recomandat primarului general de Chişinău Dorin Chirtoacă să studieze regulamentele în construcţie. “Nu este obligatoriu pentru fiecare modificare de proiect ca cineva să alerge la organul public local”, a spus Baldovici.
El a precizat că la 9 aprilie a fost primit certificatul de urbanism pentru prioectarea celor 2 clădiri în paralel, iar la 11 mai MCDT a înaintat o cerere Primăriei pentru autorizarea construcţiilor. “În situaţii excepţionale. “Conform articolului 36 al Regulamentului privind autorizaţiile de construcţii, în situaţii excepţionale, calamităţi naturale, autoritatea publică locală este obligată să elibereze autorizaţia de contrucţie imediat şi necondiţionat”, a spus Baldovici.
Prin urmare, refuzul primarului general de Chişinău de a autoriza construcţia celor două clădiri vine ori din neştiinţă, ori din nedorinţă. “În caz de refuz ne vom adresa instanţelor de judecată, şi suntem ferm convinşi că o să avem câştig de cauză”, a spus Baldovici.
