Constituţia Republicii Moldova „este plină de găuri ca brânza olandeză”, iar lacunele existente permit existenţa unor speculaţii asupra normelor legale, care, în mod firesc, ar trebui să fie clare şi fără echivocuri. „Aceste goluri produc confuzii în viaţa politică a republicii, aduc prejudicii dezvoltării democraţiei, pluralismului şi transparenţei, realizării drepturilor fundamentale ale cetăţenilor", susţine Dr. habilitat, profesorul Victor Popa, autorul studiului „Repere constituţionale pentru depăşirea crizei politice în Republica Moldova: argumente teoretice şi soluţii practice”, lansat marţi, 2 iunie 2009, în cadrul unei prezentări publice la IDIS „Viitorul”.
Autorul pune accentul pe câteva omisiuni regretabile la constituirea noului Parlament: „Putem considera că întrunirea deputaţilor din 5 mai nu a avut loc. „Spunem că nu a avut loc, susţine autorul, deoarece nu a fost aprobată ordinea de zi, nu s-a anunţat constituirea legală a fracţiunilor parlamentare, nu s-a votat propunerea de a transfera şedinţa pentru o altă dată”. Constituirea legală a Parlamentului RM a avut loc abia la 15 mai, deci după 40 zile de la ziua alegerilor, încălcându-se prevederea constituţională”.
Alegerea preşedintelui Parlamentului RM nu ar fi trebuit să fie o problemă grea pentru legiuitori, susţine autorul, Dr. Victor Popa. Turul II de scrutin la alegerea preşedintelui se realizează în termen de cel mult 3 zile de la I tur: „Deci, în cazul nostru, de la I tur de scrutin s-a trecut direct la alegeri repetate, sărind peste turul II, declarat obligatoriu de către Constituţia RM şi lege”. În aceste condiţii, autorul recomandă anularea hotărârii efectuării alegerilor şefului statului din 3 iunie curent şi desfăşurarea turului II de scrutin, în conformitate cu prevederile legale.
Conform prevederilor Constituţiei RM, şeful statului în exerciţiu nu ar fi putut fi ales şi nici confirmat în calitate de Preşedinte al Parlamentului RM, ca urmare a incompatibilităţii prevăzute expres în legislaţie. Mai mult, mandatul deputatului V. Voronin nici nu trebuia să fie validat de Curtea Constituţională, deoarece există interdicţia ocupării oricărei funcţii retribuite de către şeful statului, subliniază Victor Popa. „A fost ratat şi termenul prevăzut de Constituţie de 30 de zile, în care deputatul trebuia să decidă dacă rămâne în funcţia incompatibilă sau în funcţia de deputat.”, adaugă expertul IDIS.
„În situaţia crizei curente, lipsa unui singur vot pentru alegerea şefului statului poate declanşa dizolvarea Parlamentului şi organizarea de alegeri anticipate”, consideră Victor Popa, afirmând că „este posibilă şi crearea unei situaţi şi mai ambigue, care să arunce RM într-o criză constituţională gravă, dacă sfaturile pe care le primesc anumiţi politicieni sunt făcute în temeiul propriului hatâr şi nu a literei şi spiritului Constituţiei”.
Astfel, conform alin.(3) al art.85 din Constituţie, în cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată. Să admitem că după alegerile parlamentare anticipate Parlamentul iarăşi nu va fi în stare să aleagă şeful statului după 2 alegeri repetate. Ce se va întâmpla atunci? Cum se va depăşi acea situaţie de criză, în care nici Constituţia, nici alte acte legislative, nu prevăd mecanisme de depăşire?”
Studiul IDIS ridică şi problema investirii în funcţie a Guvernului. Autorul studiului consideră că, deşi mecanismul este clar stabilit, anumite intenţii manifestate de către actualul Preşedinte al Parlamentului trezesc îngrijorare. Preşedintele în exerciţiu, V. Voronin, a afirmat că dacă va fi nevoit să dizolve Parlamentul, va investi înainte de toate un nou Guvern, deoarece ţara nu poate rămâne fără conducere”. Totuşi, se cuvine de amintit că cel care numeşte noul Guvern este noul preşedinte şi nu vechiul preşedinte, iar „în cazul în care se va proceda invers, inevitabil vom fi în prezenţa unui sistem deformat de guvernare, care interpretează tendenţios prevederile Constituţiei”, constată expertul.
La prezentarea Studiului au participat mai mulţi profesori universitari, experţi în drept, reprezentanţi ai partidelor politice şi ai unor asociaţii pentru apărarea drepturilor omului, misiuni diplomatice şi mass-media. Cei 40 de participanţii au purtat discuţii asupra modului în care au fost respectate normele legale şi constituţionale în RM la formarea instituţiei legislative după scrutinul general din 5 aprilie 2009:
„Atât şeful statului, cât şi prim-ministrul, trebuiau să-şi depună obligatoriu mandatul şi împuternicirile. Şi asta trebuia să se întâmple încă din campania electorală. În ceea ce priveşte validarea mandatului de deputat al şefului statului, consider că a avut dreptul să candideze. Dar, din momentul validării, el nimereşte în incompatibilitate. Ne place sau nu, astea sunt prevederi legale. Dar aici nu e vorba doar de legalitate, ci şi de moralitate.” (Alexandru Arseni, dr. conferenţiar în drept)
„De atâtea ori cât aplicarea legii va fi exercitată din interese politice, tot de atâtea ori ne vom confrunta cu probleme foarte grave. Dar, Curtea Constituţională este cea care trebuie să stea la straja Constituţiei. Cu regret, nu de fiecare dată citim decizii chibzuite ale Curţii Constituţionale în asigurarea aplicării uniforme a normelor constituţionale.” (Ion Creangă, expert juridic independent)
„Foarte multe probleme au fost cauzate de interpretarea ambiguă a legii supreme de către Curtea Constituţională. Noi pledăm pentru o nouă teorie, cea a răspunderii constituţionale. Persoanele care sunt investite în demnităţi publice trebuie să poată fi traşi cumva la răspundere constituţională. Rămâne să vedem cum am putea materializa acest mecanism.” (Teo Cîrnaţ, director executiv, Comitetul Helsinki pentru Drepturile Omului).
„Sunt de acord că, pe lângă aspectul juridic, mai este şi aspectul moral. Şeful statutului avea obligaţia morală, ca, prin exemplu propriu, să dea dovadă de respect faţă de lege. Noi considerăm că funcţia de deputat este clar incompatibilă cu cea de preşedinte al Republicii Moldova.” (Vlad Filat, liderul Partidului Liberal Democrat din Moldova)
Studiul IDIS „Viitorul” propune la final şi o serie de recomandări de soluţionare a crizei. Autorităţile statului trebuie să acţioneze prin dialog, evitând confruntări şi agresiuni verbale contra oponenţilor de idei politice şi convingându-se că normele constituţionale au prioritate. Din momentul începerii activităţii sale legale, Parlamentul RM va trebui să purceadă la o revizuire temeinică a Constituţiei pentru a înlătura mecanismele ineficiente, lacunele şi contradicţiile.
Republica Moldova nu se va putea alinia statelor cu o democraţie constituţională eficientă dacă nu va pune capăt instrumentării „interesului politic”, care deturnează sensul Constituţiei. În acest sens, este imperativ necesar să se creeze un grup de lucru cu sarcina de a pregăti fără întârziere un proiect de lege privind statutul opoziţiei, monitorizând acţiunile care au condus la criza actuală, şi propunând soluţii sistemice de deblocare a dialogului şi comunicării politice în sistemul politic al Republicii Moldova. Experţii mai susţin şi necesitatea constituirii unui Consiliu Naţional Legislativ, organ autonom pe lângă Parlamentul Republicii Moldova, care ar ajuta autorităţile statului la avizarea şi consilierea autorităţilor de stat în diverse aspecte legislative şi de reglementare, contribuind astfel la detensionarea situaţiei de criză curente.
Propunerile colectate la dezbateri vor ajunge de mâine în Parlamentul RM, invitând mediul academic din RM să participe la perfecţionarea recomandărilor adresate în studiu, inclusiv sub forma unei adresări către Parlamentul RM şi Curtea Constituţională din partea corpului ştiinţifico-didactic al ţării.
