Parlamentul a votat la 15 iunie în lectură finală un proiect de modificări şi completări la Legea cu privire la instituţiile financiare prin care procesul de lichidare a băncilor comerciale a fost simplificat, iar termenul de lichidare redus.
Legea a fost completată cu un nou capitol „lichidarea silită a băncii", care se efectuează sub controlul direct al BNM. Aceasta va avea dreptul după retragerea licenţei băncii în termen de şapte zile să numească „un lichidator pentru lichidarea băncii", care va putea interveni mai operativ şi stopa tranzacţiile dubioase ale băncii falimentare.
Anterior procesul de insolvabilitate era declanşat de „instanţa de judecată competentă pentru declanşarea procesului de insolvabilitate" la sesizarea BNM. Lichidarea băncilor insolvabile se efectua de către lichidatorul numit de instanţa de judecată, în conformitate cu Legea insolvabilităţii.
Acum însă „instanţa de judecată stabileşte legalitatea acţiunilor întreprinse în scopul executării prezentei legi şi decide numai asupra faptului dacă au fost făcute cu sau fără intenţie".
Lichidatorul persoană fizică, potrivit noilor modificări, poate „vinde, cu permisiunea scrisă a Băncii Naţionale, banca ca un complex patrimonial unei alte bănci (banca cumpărător)", „organizează vânzarea şi/sau predarea parţială a activelor băncii şi preluarea parţială a obligaţiunilor băncii către alte bănci".
De asemenea, lichidatorul, de la data intrării în gestiunea băncii, poate rezilia „contractul de muncă cu orice angajat al băncii", precum şi „contractele de servicii la care banca este parte".
Potrivit modificărilor, „din data retragerii licenţei băncii, Banca Naţională închide conturile băncii respective şi deschide un nou cont cu menţiunea „bancă în proces de insolvabilitate".
Încă o noutate, „onorarea creanţelor faţă de banca în proces de lichidare se efectuează după validarea acestora". Ordinea în care îşi vor recupera banii, fie că e vorba de credite acordate băncii sau depuneri bancare, este: BNM, populaţia, alte bănci şi abia al şaptelea la rând urmează „depozitele persoanelor juridice".
Vechea procedură „foarte lungă şi anevoioasă"
Vechea procedură de lichidare a băncii era „una foarte lungă şi anevoioasă. Timpul scurs până la intrarea efectivă a lichidatorului în gestiunea băncii poate eventual să conducă la pierderea unei părţi din activele băncii", a declarat Iurie Muntean, preşedintele Comisiei Parlamentare permanente pentru politica economică, buget şi finanţe. El a mai spus că după schimbările operate, BNM va fi capabilă să reacţioneze mai operativ la dinamica negativă din cadrul activităţii băncilor comerciale, evitând procedurile judecătoreşti de lungă durată. „Procedura nouă va asigura o protecţie sporită a deponenţilor şi altor creditori ai băncilor".
La rândul său, deputatul fracţiunii Alianţa „Moldova Noastră", Alexandru Oleinic, a replicat că modificările vor afecta serios încrederea în bănci şi va permite implicarea nejustificată a statului în activitatea băncilor comerciale. „Odată ce s-a ajuns la necesitatea de lichidare forţată a unei bănci, implicit trebuie să admitem că Banca Naţională nu a reuşit, fie să monitorizeze adecvat instituţia respectivă, fie să-i impună un sistem de management eficient şi corespunzător. Acordarea, în acest caz, a unor împuterniciri sporite instituţiei responsabile de monitorizare şi supraveghere creşte dramatic riscul de fraudă şi de interpretări confuze a cazurilor concrete de dispută între debitori,creditori şi investitori", se arată într-o declaraţie a deputatului din opoziţie, difuzată după adoptarea proiectului.
Ce spun economiştii?
Economistul Iurie Gotişan este de părerea că „sunt de fapt nişte modificări bune în sine şi binevenite", care ar trebui „să pună pe gânduri majoritatea actorilor bancari din ţară să fie extrem de prudenţi atunci când contractează credite sau se aventurează în proiecte investiţionale riscante care potenţial pun în pericol activele băncii (respectiv şi pasivele - constituite implicit din economiile populaţiei)". Sau atunci când deseori se iau decizii „cu bună ştiinţă fără a se recurge la o cercetare amplă de piaţa sau de la caz la caz".
„Interesantă abordare se face prin introducerea unui capitol nou şi anume „Capitolul VI. Lichidarea silită a băncii", cu toate că se creează impresia că instituirea acestui capitol ar veni în contradicţie cu prevederile organice stipulate în Legea insolvabilităţii", spune dl Gotişan. El mai adaugă că „mai mult ca atât, articolul 38 din acest capitol prevede numirea unui lichidator persoană fizică, care urmează să aplice juridic toate măsurile de lichidare a instituţiei şi gestionare a activelor acesteia".
„La prima vedere pare a fi un instrument care ar elimina orice interese corporative sau de clan, pe de altă parte, este foarte dificil de presupus cum vor fi interpretate acestea şi nu există nici o siguranţă ca o persoane fizică nu va face jocul de grup sau va apăra nişte interese corporative, în pofida faptul că noile modificări stipulează expres incompatibilitatea celor descrise cu atribuţiile lichidatorului", menţionează economistul Gotişan.
„Însăşi iniţiativa legislativă demonstrează gravitatea situaţiei", afirmă economistul Veaceslav Negruţă. El spune că modificările operate „prevăd situaţii şi proceduri de soluţionare a cazurilor de insolvabilitate în sistemul bancar, astfel că regimul de urgenţă de examinare indică clar că aceste situaţii sunt inevitabile în timpul cel mai apropiat".
În opinia dlui Negruţă „majorarea termenului de prezentare a informaţiei despre deponenţii băncii în proces de insolvabilitate Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar de la 5 zile la o lună este în detrimentul cetăţeanului care are depozit la banca respectivă". El adaugă că „tărăgănarea prezentării informaţiei prelungeşte termenul în care deponenţii vor fi despăgubiţi măcar parţial. Cu atât mai mult, tărăgănarea plăţilor, respectiv, creează nervozitate şi incertitudine în societate şi reduce din credibilitate nu doar faţă de o bancă, dar faţă de întreg sistemul bancar. Respectiv, modificările propuse avantajează unele cercuri de interes şi defavorizează cetăţeanul - cel care a încredinţat banii proprii, agonisiţi din greu unei bănci comerciale".
„Prin modificarea de urgenţă a Legii instituţiilor financiare şi Legii privind garantarea depozitelor persoanelor fizice în sistemul bancar se confirmă nişte lucruri care merg prost de tot, şi nu doar în sectorul bancar din Moldova", spune Negruţă.
Dosar Business Expert
Banca Naţională a Moldovei menţiona într-un comunicat de presă privind situaţia financiară a sistemului bancar în trimestrul I că „media suficienţei ponderate la risc înregistrează un nivel înalt în continuare - 32.8 la sută (nivelul minim necesar este de 12%) şi denota existenţa în bănci a unui potenţial de efectuare a operaţiunilor riscante fără să fie afectat capitalul".
De asemenea, indicatorii lichidităţii denotă că există „surse adecvate de finanţare pentru acoperirea necesităţilor anticipate sau potenţiale atât pe termen scurt, cât si pe termen lung".
Pe de altă parte, datele BNM pe patru luni arată că activele totale pe sistem au scăzut cu 4.31% faţă de începutul anului, în particular ca urmare a micşorării obligaţiunilor cu 5.42%. În structura activelor s-au înregistrat reduceri aproape la toate articolele.
Astfel, portofoliul de credite net s-a micşorat cu 3.84%, valorile mobiliare nete cu 34.50%. Prin aceste reduceri băncile au încercat să acumuleze mijloace lichide pentru a-şi menţine solvabilitatea.
Depozitele totale s-au micşorat în patru luni 2009 cu 7.27%, iar depozitele cu dobândă ale persoanelor fizice s-au diminuat cu 6.41%, inclusiv ca urmare a faptului că o parte din populaţie şi-a retras depunerile din bănci.
De mai multe ori s-a afirmat neoficial că unele bănci se află într-o situaţie dificilă, fapt ce nu a fost confirmat oficial.
Presa a scris însă că BNM controlează absolut toate plăţile prin „Investprivatbank". Preşedintele şi acţionarul acesteia, Ivan Chirpalov, a declarat presei că „nu a fost pusă problema gestiunii externe, reprezentanţii împuterniciţi urmăresc activitatea băncii aflându-se la locurile lor de muncă". Mai mulţi clienţi ai băncii s-au plâns că nu-şi pot recupera banii depuşi în bancă. La sfârşitul lunii mai administraţia „Investprivatbank" a difuzat un comunicat în care recunoştea că se confruntă temporar cu o criză de lichiditate, însă a respins zvonurile precum că s-ar afla în prag de faliment.
În prezent sunt garantate depuneri în sumă de 6 mii de lei din valoarea totală a depozitului bancar în fiecare bancă.
Sursa: Business Expert
