La data de 15 iunie Biroul Naţional de Statistica a confirmat oficial ceea ce deja devenise evident, deşi Guvernul mai încearcă încă să spună cu totul altceva, R. Moldova a intrat în cea mai severă recesiune economică din ultimii zece ani. În primul trimestru 2009, PIB-ul R. Moldova a atins valoarea de 12 miliarde 974 mil. lei, în preţuri curente de piaţă, adică comparativ cu perioada similară a anului trecut s-a redus cu 6,9%, în termeni reali.
Prin urmare perspectivele pentru întreg anul 2009 devin destul de incerte pe fonul crizei politice, a crizei economice, care este mai mult contestată decât recunoscută de Guvern, şi a lipsei unui program viabil de stimulenţi economici. Chiar dacă premierul Zinaida Greceanâi tot declară că Executivul are un plan detaliat anticriză, deocamdată nu am reuşit să-l vedem, iar acţiuni care să confirme acest fapt practic lipsesc.
Problema gravă a Cabinetului de Miniştri este că nu poate separa clar campania electorală de economie, de măsurile stimulatorii ce urmează a fi aprobate urgent, fără a se ţine cont de un eventual beneficiu electoral. Din această perspectivă, îmi asum riscul să declar, că cel puţin până în luna octombrie R. Moldova nu va avea parte de un plan adevărat anticriză, ci doar de unele mişcări atente, mult mai puţine numeric decât declaraţiile cu tentă electorală care le vor însoţi.
Pentru a putea fi stopat declinul economic, acesta trebuie recunoscut ca atare, fiindcă numai astfel vor putea fi întreprinse acţiuni care să-l stopeze, iar ulterior procesul să se transforme în unul de restabilire şi revenire.
Or, actuala stare mă face să cred că recesiunea încă urmează să se adâncească, dacă nu se va întâmpla o minune la nivel regional şi european, care ar putea să servească pe post de frână pentru căderea PIB-ului moldovenesc. Aceasta deoarece în interior, deocamdată, nu a fost inventată o frână pentru căderea economiei şi cu cât mai mult Guvernul va tărăgăna acest proces cu atât mai greu şi mai târziu vom reveni la creştere economică.
Şi în final, ceea ce se întâmplă în prezent în economie nu este doar din vina că nu a fost ales un preşedinte, „tumoarea" a început să se extindă rapid încă din vara anului 2008. Şi deşi a ştiut acest lucru, Guvernul nu a dorit să recunoască că economia e bolnavă şi are nevoie de o operaţie rapidă, preferând să acumuleze false dividende electorale, lăsând economia şi mediul de afaceri să se descurce singuri cu criza care devenea tot mai severă.
Totuşi, în calitate de ziarist, care are menirea de a informa operativ şi calitativ publicul, inclusiv în baza declaraţiilor oficiale, am o serie de întrebări care mă frământă şi la care încă nu am găsit un răspuns oficial (Credeţi-mă nu fac campanie electorală pentru sau împotriva cuiva. Fac această precizare deoarece, în prezent, dacă cuiva nu-i place ceva imediat eşti acuzat de partizanat politic):
1. Doamnă prim-ministru, Zinaida Greceanâi, domnule ministru al Economiei, Igor Dodon, doamnă ministrul al Finanţelor, Mariana Durleşteanu, în ce măsură mai suntem îndreptăţiţi să credem datelor şi argumentelor Guvernului în situaţia în care, până în aprilie 2009, s-a declarat că R. Moldova nu este afectată de criza economică mondială, pe la mijlocul luni aprilie a.c. s-a început să se recunoască că, totuşi, ceva nu e bine, dar nu vom suferi prea mult şi PIB-ul va descreşte doar cu 1%, iar acum aflăm oficial că economie cade cu viteză maximă?
2. Care pot fi efectele asupra economiei şi mediului de afaceri pe termen scurt, mediu şi lung ca urmare a difuzării de către Guvern a unor informaţii neveridice, falsificate?
3. Care este costul ascunderii evoluţiilor reale din economie şi cum vor putea fi acestea acoperite şi din ce surse?
Ţineţi ritmul!
Statistici oficiale
Biroul Naţional de Statistică comunică datele privind produsul intern brut în ianuarie-martie 2009.
Reducerea semnificativă în trimestrul I 2009 faţă de trimestrul I 2008 a ritmurilor activităţilor economice de bază din economia naţională (industria - cu 24,2%, construcţiile - cu 36,8%, comerţul cu amănuntul - cu 4,3%, parcursul mărfurilor - cu 57,7%, volumul exporturilor şi importurilor (în USD) - cu 19,2 şi 25,2% respectiv) a avut un impact negativ asupra ritmurilor indicatorilor macroeconomici.
În ianuarie-martie 2009 produsul intern brut a constituit în valoare nominală 12974 mil. lei, preţuri curente de piaţă. În termeni reali, produsul intern brut s-a situat cu 6,9 % sub nivelul perioadei respective a anului precedent.
Ritmul de creştere a valorii adăugate brute total pe economie s-a redus de la 105,1% în ianuarie-martie 2008 la 93,4% în perioada de referinţă.
Valoarea adăugată brută produsă în sectoarele de bunuri şi servicii s-a diminuat în raport cu perioada analogică a anului precedent respectiv cu 19,5% şi 2,0%, influenţând negativ (cu -3,8% şi -1,3% respectiv) ritmul produsului intern brut. Ponderea sectorului de servicii în produsul intern brut s-a mărit în raport cu ianuarie-martie 2008 cu 1,5 puncte procentuale, pe când cea a sectorului de bunuri s-a redus cu 0,9 puncte procentuale.
În rezultatul micşorării volumului producţiei şi importurilor, impozitele pe produse şi import s-au diminuat cu 12,8% comparativ cu perioada similară a anului precedent, influenţând negativ (cu -2,4%) ritmul produsului intern brut.
Reduceri s-au înregistrat şi pentru elementele de cheltuieli a produsului intern brut. Consumul final a fost în descreştere cu 9,0% în raport cu perioada respectivă a anului precedent. Scăderea a fost condiţionată preponderent de consumul final al gospodăriilor populaţiei - cu 10,2%. Formarea brută de capital fix s-a redus cu 36,4% faţă de ianuarie-martie 2008, contribuind în perioada de referinţă cu 16,8% la formarea produsului intern brut în raport cu 25,4% în perioada similară a anului anterior.
Exportul şi importul de bunuri şi servicii s-au diminuat respectiv cu 14,7% şi 28,2% faţă de perioada respectivă a anului precedent.
Sursa: ECOnomist
Anatol CÂŞLARU
