Escaladarea crizei politice în RM s-a suprapus căderilor înregistrate în segmente-cheie ale economiei naţionale. Datorită capitalizării mici a economiei, criza în sistemul financiar a fost evitată la etapa iniţială. În sistemul economic, criza s-a făcut resimţită în special în sectoarele care au înregistrat creşteri importante în ultimii ani: construcţiile, transporturile şi comerţul. Restul segmentelor au fost afectate de criză în mare măsură datorită aprecierii valutei naţionale şi scăderii puterii de cumpărare a populaţiei. Anume dependenţa excesivă de factorii externi şi de consum transformă economia Moldovei în una din cele mai vulnerabile din regiune. Iniţiativa BNM de a oferi pe piaţă credite în lei la dobânda de 10% ar fi fost oportună acum 3-4 ani, iar măsurile anti-criză adoptate de autorităţi au întârziat la rândul lor cu cel puţin 9 luni.
Acestea sunt principalele concluzii ale „Monitorul Economic: analize şi prognoze trimestriale” (trimestrul 2 din 2009), prezentat la 8 iunie 2009, de către experţii IDIS „Viitorul”. Monitorizarea efectuată de experţii IDIS relevă câteva tendinţe noi pe sectoarele economiei naţionale: agricultură, business, comerţ extern, piaţa monetară, finanţe publice, preţuri, piaţa muncii.
Politic. RM a picat la testul unor alegeri libere şi corecte, anunţat de UE ca precondiţie pentru avansarea dialogului politic cu RM, constată directorul IDIS „Viitorul”, Igor Munteanu: „Alegerile din 2009 au fost marcate de cel mai grav accident al istoriei politice de după 1991. Acuzaţiile de fraudă, utilizare abuzivă a resurselor administrative şi discursul virulent au otrăvit spaţiul public, polarizând societatea şi săpând largi tranşee între PCRM şi opoziţie.” Criza a atras totuşi atenţia actorilor europeni asupra problemelor nerezolvate în RM, subliniază Igor Munteanu: „Sabotând integrarea în UE, RM a devenit scena unei bătălii între legalităţi şi culturi politice practic incompatibile. Repetarea alegerilor trebuie să aducă o dezlegare aşteptată a acestei crize politice, având drept instrument schimbarea elitelor la guvernare şi relegitimizarea regimului politic.”
Agricultură. Creşterea de 3,7% a producţiei agricole din primul trimestru al anului curent este una efemeră, este de părere expertul IDIS Viorel Chivriga: „Este prematur de a considera că sectorul agricol este afectat într-o măsură mai mică de criza economică decât celelalte sectoare ale economiei naţionale. Pe parcursul anilor 2008 şi 2009, în mediul rural sunt vizibile numeroase simptome ale unei crize de proporţii, fapt recunoscut chiar şi de oficialii moldoveni. Reducerea cu un sfert (26,1%) a populaţiei ocupate în agricultură atestă că acest sector se ruinează lamentabil, în mare parte datorită politicilor guvernamentale incoerente.” Expertul IDIS prognozează pentru 2009 o creştere cu 2% a producţiei globale agricole. Viorel Chivriga anticipează în 2009 un sold pozitiv al balanţei comerciale în comerţul cu produse agroalimentare, asta datorită comercializării stocurilor de produse agroalimentare produse în anul 2008.
Business. Pentru 2009, Victor Parlicov de la IDIS „Viitorul” prognozează o scădere industrială de până la 30-35%. „Industria este în continuare ostatica unor factori, care au provocat în 2008 recesiunea în sector: scăderea generală a cererii la principalele bunuri industriale; aprecierea monedei naţionale, care face mărfurile autohtone necompetitive; accesul limitat la credite şi preţul prohibitiv al acestora; presiunea tot mai acerbă a importurilor de bunuri asupra mărfurilor produse în Republica Moldova şi asupra producătorilor locali; demoralizarea investitorilor străini, prin practicile neloiale utilizate de instituţiile guvernamentale”, explică Parlicov.
Potrivit lui Parlicov, şi evoluţiile din sectorul serviciilor au luat o turnură dramatică: „Cele mai afectate sunt transportul de mărfuri şi de pasageri. Recent, Federaţia Rusă a anunţat că va interzice transportatorilor auto de marfă din Republica Moldova să traverseze teritoriul rus cu autorizaţii CEMT. Această decizie va duce la stoparea aproximativ a 70% din transporturile internaţionale de marfă. În situaţia de criză, urmările deciziei vor duce la falimentarea completă a acestei ramuri din economia ţării. Pe de altă parte, introducerea regimului de vize între România şi Republica Moldova a perturbat schimburile comerciale reciproce şi a descurajat transportul de mărfuri şi pasageri în ultimele două luni”. Conform prognozelor IDIS „Viitorul”, până la sfârşitul anului, atât construcţiile, cât şi investiţiile, ar putea scade cu până la 50-55%. Odată cu conştientizarea de către populaţie a profunzimii crizei, comerţul cu amănuntul ar putea încheia anul curent cu un bilanţ de minus 20%.
Comerţ extern. În primele patru luni ale anului curent, volumul total al comerţului exterior s-a diminuat cu aproape o pătrime. RM şi-a deteriorat performanţele cu majoritatea partenerilor săi comerciali. „Sunt ilustrative exemplele deteriorării performanţelor în comerţul cu România şi Federaţia Rusă, unde importurile din aceste ţări s-au redus cu 60,5% şi respectiv 61,7%, iar exporturile în aceste state, cu 21,8%. Pe de altă parte, schimburile comerciale cu statele Uniunii Europene vor fi influenţate negativ de decizia Guvernului de la Chişinău de a institui, începând cu data de 9 aprilie 2009, regimul de vize între Republica Moldova şi România”, afirmă expertul IDIS Viorel Chivriga. În primele patru luni ale anului curent, importurile au cunoscut o diminuare mai accentuată decât exporturile. Aceasta se explică în mare măsură prin diminuarea consumului în Republica Moldova, stăvilit la rândul său de reducerea remitenţelor. Pentru anul 2009, Chivriga anticipează o reducere a exporturilor şi importurilor cu 29,3% şi, respectiv, 35,8 la sută faţă de anul 2008.
Piaţa monetară. Politica antiinflaţionistă dusă masiv de BNM a agravat impactul negativ al crizei mondiale asupra sectorului real al economiei naţionale, consideră expertul financiar Sergiu Gaibu: „Pe lângă faptul că impactul acestei politici a fost aproape nul, ea a pus pe brânci activitatea a o bună parte din agenţii economici. Lipsa de lichidităţi în sectorul financiar şi diminuarea masei monetare a redus accesul agenţilor economici la resursele creditare, atât de necesare în perioada timpurie a crizei. Aprecierea valutei naţionale faţă de valutele convertibile, pe fundalul căderii dramatice a valutelor ţărilor parteneri comerciali, au făcut producţia naţională necompetitivă nu doar pe piaţa externă, ci şi pe piaţa proprie”. În condiţiile în care nu se va trece la cealaltă extremă a politicilor monetare şi nu vor fi efectuate infuzii iraţionale de lichidităţi în economie, Gaibu prognozează că BNM va reuşi să menţină nivelul inflaţiei la limita de 3-4% pe parcursul anului 2009.
Finanţe publice. Impactul crizei asupra Bugetului Public Naţional va fi de 3 ori mai mare decât în anul 1998, potrivit expertului economic al IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniţă: „Dacă în acel an, bugetul a înregistrat o scădere de circa 8% a veniturilor sale, în anul curent, ele vor înregistra o scădere de peste 20% faţă de anul precedent şi de 26% faţă de veniturile planificate. Aceasta deoarece bugetul de stat este dependent în proporţie de 90% de consumul populaţiei. Respectiv, reducerea consumului va provoca reducerea veniturilor bugetare”. Bugetul asigurărilor sociale, dependent în proporţie de 85% de veniturile populaţiei, aflate în scădere, va fi executat un deficit de cel puţin 1,4 miliarde lei.
Preţuri. În prima jumătate a anului curent, Moldova va înregistra o deflaţie de 1,3 procente, lucru nemaiîntâlnit în istoria sa, subliniază Veaceslav Ioniţă: „Această scădere de preţuri nu este condiţionată de îmbunătăţirea mediului economic şi de instrumentarul utilizat de BNM, dar mai degrabă indică starea gravă în care se află economia. Anume dependenţa excesivă de factorii externi şi de consum transformă economia Moldovei una din cele mai vulnerabile din regiune, iar deflaţia este indicatorul care arată gravitatea problemei”. Pentru 2009, Ioniţă anticipează o creştere a preţurilor cu mai puţin de 4%.
Piaţa muncii. Conform anticipărilor IDIS „Viitorul”, din cei circa 600 mii salariaţi oficial angajaţi, cel puţin 100 de mii vor fi concediaţi, trimişi în şomaj tehnic sau vor fi în şomaj ascuns. Cei care vor continua să muncească se vor confrunta cu reduceri de salarii. În primul rând, au de suferit angajaţii sectorului real, constată Tatiana Lariuşin. Lariuşin afirmă că în a doua jumătate a anului şi salariaţii bugetari se vor confrunta cu reduceri de venituri.
Economia regiunii transnistrene. În primul trimestru al anului 2009, indicii de bază ai economiei din regiunea transnistreană continuau să scadă, concomitent cu creşterea inflaţiei. Factorii de bază care au condiţionat scăderea indicilor sectorului industrial din regiune au fost: micşorarea exportului, diminuarea volumului de transportare şi restrângerea treptată a pieţei de consum. Majoritatea agenţilor economici care activează în regiune afirmă că nu sunt satisfăcuţi de eficacitatea măsurilor anti-criză întreprinse de către auto-proclamata administraţie transnistreană.
Economia mondială. Efectul domino al crizei va persista şi pe parcursul anului 2009; economia ţărilor lumii se va contracta cu cel puţin 1%. Frecvenţa cu care organizaţiile internaţionale şi guvernele lumii modifică prognozele macroeconomice pe termen scurt şi mediu inspiră şi mai puţină încredere în ziua de mâine.
