Interlic.md

Viceguvernatorul BNM Emma Tăbârţă a menţionat în cadrul conferinţe de presă susţinută, vineri, 19 iunie la sediul central al „Investprivatbank”, că, vineri, 19 iunie, în cadrul şedinţei extraordinare a Consiliului de administraţie a BNM, au fost examinate rezultatele controalelor efectuate în perioada martie-mai 2009 la BC „Investprivatbank”. În cadrul aceleeaşi şedinţe, în urma analizei situaţiei financiare a băncii, a fost luată decizia de a retrage licenţa BC „Investprivatbank” pentru activitatea financiară şi decizia de a numi lichidatorul băncii, conform modificării la Legea instituţiilor financiare, care au intrat în vigoare în aceeaşi zi, vineri, 19 iunie.

Emma Tăbârţă a menţionat că în cadrul controlului efectuat de BNM a fost depistat că banca nu menţine mărimea capitalului de gradul I şi a coeficientului suficienţei capitalului ponderat la risc în conformitate cu cerinţele stabilie de BMN, încălcând astfel articolele 5 şi 14 din Legea instituţiilor financiare şi ale Regulamentului BNM cu privire la suficienţa capitalului ponderat la risc.

De asemenea, a fost depistat că banca nu menţinea lichiditatea curentă în termenele şi mărimea în conformitate cu exigenţele prevăzute de BNM cu privire la lichiditatea băncii. Nerespectarea acestor prevederi a condus la dependenţa băncii de resurse lichide atrase pe piaţa interbancară.

Totodată, «din cauza managementului neadecvat», banca a ajuns în incapacitate de plată. În afară de asceasta potrivit ei, începând cu 31 martie, banca a prezentat date eronate privind mărimea capitalului de gradul I, coeficientul suficienţei capitalului ponderat la risc şi datele cu privire la lichiditatea băncii. Astfel, coeficientul real de lichiditate al băncii constituia 8,84%, iar capitalul de gradul I al băncii constituia minus 117 mil. lei, pe când banca a indicat capitalul de gradul I în valoare de 176 mil. lei.

BNM speră să vândă „Investprivatbank” în termen de o lună 

Lichidatorul BC „Investprivatbank”, desemnat de BNM, Ion Ropot, care în prezent deţine funcţia de şef al secţiei din cadrul departamentul supraveghere bancară a BNM, a declarat că din momentul adoptării deciziei Băncii Naţionale, toate împuternicirile privind gestionarea băncii îi revin lichidatorului. Adică lichidatorul este singurul reprezentant legal al băncii, singura persoană care are dreptul de a semna orice document ce ţine de vânzarea activelor, acţiunilor etc. Ropot a spus că toate activităţile operaţionale ale băncii au fost suspendate, iar principala funcţie a lichidatorului este stabilirea căii cele mai optime de lichidare a băncii, adică vânzarea ei în termen cât mai scurt.

Ion Ropot a menţionat că, potrivit legislaţiei, există trei căi principale de lichidare a unei băncii. Prima cale este vânzarea băncii ca un complex patrimonial unic, a doua – vânzarea parţială a activelor şi a treia – vânzarea fiecărui activ în parte şi achitarea obligaţiilor pe măsură acumulării mijloacelor financiare. În cazul în care nu se va reuşi vânzarea băncii în 1-1,5 luni, atunci se va purcede la următoarea variantă – vânzarea parţială a activelor şi în ultimă instanţă - la vânzarea fiecărui activ în parte. În acest scop vineri, 19 iunie a fost iniţiată inventarierea tuturor activelor, pasivelor, obligaţiunilor băncii.

Potrivit legii, banca va informa toţi deponenţii şi băncile comerciael despre sumele pe care le datorează. Aceştia au la dispoziţie o lună pentru a prezenta contestaţiile, apoi încă 20 de zile – de a prezenta contestaţii la BNM. După evaluarea activelor, va fi întocmită lista de creanţe, conform căreia lichidatorul va achita obligaţiunile faţă de toţi creditorii. Procedura de lichidare va fi supravegheată de BNM. Ion Ropot nu a exclus faptul că banca ar putea fi cumpărată de o altă bancă din Moldova, care înregistrează profit şi se conformează condiţiilor BNM.


Emma: Tăbârţă: La ziua de azi nu există pericolul de falimentare a altor bănci

Viceguvernatorul BNM Emma Tăbârţă a declarat că lichidarea băncii „Investprivatbank” nu va genera panică în rândul altor bănci. „Nu va fi o reacţie în lanţ, deoarece depozitele “Investprivatbank” constituie 5% din volumul total al depozotelor în sistemul bancar. Nu este necesară o panică în lanţ”, - a spus ea.

Oficialul de la BNM a menţionat că una din cele mai mari greşeli a băncii „Investprivatbank” a fost concentrarea creditării proiectelor imobiliare şi nediversificarea portofoliului de credite. Astfel, în rezultatul controlului efectuat de BNM a fost depistat că creditele imobiliare constituiau circa 75% din portofoliu, pe când norma admisă era de cel mult 30%. O altă înălcare a fost faptul că banca a atras pe piaţă depozite pe termen scurt – o lună, 1-3 luni şi 3-6 luni, dar acorda credite pe termen lung. „Acest fapt a creat ulterior un gap financiar”, -a explicat Tăbârţă.


BNM nu a mai putut aştepta
 
Întrebată de ce nu i-a fost acordat un răgaz pentru a-şi realiza activele, deoarece valoarea activelor depăşea 1,3 mlrd. lei, iar valoarea depozitelor constituia circa 500 mil. lei, Emma Tăbârţă a răspuns că în timpul controlului BNM a obligat banca să majoreze capitalul timp de 3 luni şi banca a promis să facă acest lucru. „Însă ei nu s-au ţinut de cuvânt”, - a spus Tăbârţă, menţionând că „au trecut 3 luni şi banca nu a întreprins nimic”.

Viceguvernatorul a respins afirmaţia că Legea instituţiilor fincnciare a fost amendată în scopul lichidării băncii „Investprivatbank”: „Aceste modificări erau necesare şi au fost adoptate în regim de urgenţă în legătură cu criza mondială. Astfel de prevederi deja există în alte ţări”.

Referindu-se la coincidenţa că licenţa a fost retrasă în ziua în care au intrat în vigoare modificările la Legea instituţiilor financiare, care prevăd introducerea procedurii de lichidare forţată, oficialul a spus că „nu mai avea rost de aşteptat”.

 Întrebată de ce statul nu i-a acordat mijloace financiare pentru a susţine lichiditatea băncii, aşa cum se procedeată în alte ţări, oficialul BNM a răspuns că legea privind BNM prevede creditarea băncilor comerciale, pentru acordarea creditelor pentru agenţii economici. „În prezent nu există necesitatea de a credita lichiditatea băncilor. Creditele eliberate la moment de BNM sunt destinare creditării sectorului real”, - a spus Tăbârţă.


Un expert din cadrul BNM care nu a depistat nereguli la “Investprivatbank” a fost nevoit să plece de la BNM

Solicitată de jurnalişti, Emma Tăbârţă a respins afirmaţia, potrivit căreia banca a fost împiedicată de BNM să vândă imobilele gajate pentru a evita căderea pieţei imobiliare. „Nu este adevărat. În acordul încheiat între BNM şi «Investiprivatbank» în martie era prevăzut că orice operaţiune de înstrăîinarea oricăror active necesita coordonarea cu BNM. Coordonare nu înseamnă interzicere. Noi trebuia doar să urmărim ca activele să nu fie vândute la un preţ de nimic”, a spus Emma Tăbârţă.

De asemenea, oficialul BNM a respins şi afirmaţiile precum că BNM ar fi vinovată de falimentarea „Investprivatbank” “BNM nu este interesată în falimentarea vreunei bănci. În primul rând Republica Moldova are nevoie de un sistem bancar stabil, pentru ca să funcţineze şi să contribuie la dezvoltarea economiei”, - a spus ea.

Întrebată dacă e adevărat că Radu Musteaţă (fostul Director departamentului reglementare si supraveghere bancara al BNM) a demisionat anume din cauza situaţiei legate de „Investiprivatbank”, Emma Tăbârţă a răspuns: „Corect, el a scris cerere de eliberare, nu a rezistat. El considera că la „Investprivatbank” nu există probleme”.  (După ştirile InfoMarket)