Tratatul privind frontiera de stat dintre doua tari este in general un document tehnic prin care se reglementeaza evenimentele din jurul frontierei. Altfel spus printr-un astfel de tratat se stabileste modul in care se controleaza linia frontierei, dar si atributiile celor care lucreaza in acest spatiu aflat intre doua tari.
De pilda in tratatul de frontiera semnat de Romania si Ucraina in 2003 se descrie in aproape 40 de articole felul in care cele doua parti se raporteaza la frontiera care le desparte, dar care pe de alta parte poate deveni destul de fluida. Este vorba intre altele despre atributiile imputernicitilor de frontiera si ale Comisiei mixte de frontiera, acordarea de ajutor in situatii de urgenta sau modul de returnare a bunurilor sau animalelor care au trecut accidental frontiera. Documentul reia principiile din reglementarile internationale in materie de frontiera pe cursurile de ape, asa cum au fost mentionate si in tratatul romano-sovietic din 1961.
Doua tari isi reinnoiesc tratatele de frontiera dupa un razboi sau dupa modificari ale granitelor, survenite cum s-a intimplat si dupa caderea URSS, datorita dreptului popoarelor la autodeterminare. Primele modificari majore de frontiere din epoca moderna au avut loc dupa Primul Razboi Mondial, dupa ce au cazut marile imperii si dupa ce presedintele american Woodrow Wilson a enuntat principiul autodeterminarii. Dupa al Doilea Razboi Mondial granitele s-au modificat din nou si de data aceasta Basarabia si Nordul Bucovinei au fost trecute in contul Uniunii Sovietice prin Tratatul de la Paris din 1947.
Dupa dezmembrarea URSS, frontierele s-au schimbat din nou, iar noile tari aparute pe harta au fost nevoite sa-si reglementeze la rindul lor relatiile cu vecinii. Republica Modlova si Romania convenisera inca din 2000 aspura Tratatului privind frontiera de aproape 700 de km, dar dupa aceea Chisinaul s-a razgindit, iar negocierile au fost luate de la inceput. Acum doi ani cele doua parti cazusera de acord inclusiv asaupra consemnarii ca documentul a fost redactat in limbile celor doua state, ocolind astfel elegant aparitia limbii moldovenesti pe un document international, dar oficialii moldoveni au fost din nou nemultumiti.
Fostul ambasador roman la Chisinau, Filip Teodorescu explica blocajul prin faptul ca diplomatii moldoveni insistau sa introduca in tratatul de frontiera mentiunea ca linia de frontiera intre cele doua parti a fost trasata in baza tratatului de la Paris din 1947. Oficialii romani argumenteaza insa ca este vorba de un tratat tehnic, pe care oficialii de la Chisinau il politizeaza inutil. Diplomatii moldoveni care au negociat tratatul au vrut probabil sa demonstreze printr-un astfel de acord ca actuala putere de la Chisinau ar fi reusit sa garanteze statalitatea tarii, ca si cum Romania ar fi pus acest lucru in mod direct sub semnul intrebarii. (Europa Libetă)
