Interlic.md

Statul român are în vedere crearea unei Agenţii speciale pentru a accelera capacitatea de procesare a cererilor de acordare a cetăţeniei române pentru românii din Republica Moldova care şi-au pierdut abuziv cetăţenia, a declarat preşedintele României Traian Băsescu, joi, 25 iunie, la Sulina, judeţul Tulcea, la lansarea Programului „ARC - 2009” - program de tabere destinat copiilor şi tinerilor etnici români de pretutindeni, transmite Europa Liberă.

Potrivit lui Băsescu, această Agenţie va functiona proabil pe lângă guvernul român, iar specialiştii de la ministerele justişiei şi internelor vor fi reuniţi pentru a reuşi să pună în aplicare noua lege a cetăţeniei, care prevede ca în şase luni de la data depunerii cererii să fie acordată cetăţeniea românp pentru toţ cei care provin din familii care au pierdut-o abuziv.


“Poti să faci cererea în timpul şcolii li, la terminare, eşti cetăţean român cu diploma recunoscută în toată Europa”, a îndemnat-o preşedintele Traian Băsescu pe o studentă venită din Moldova în tabăra ARC de la Sulina. Studenta ar fi vrut să afle ce poate face cu diploma de licenţă obţinută în România în condiţiile în care studiile sale nu sunt recunoscute în Republica Moldova.

Traian Băsescu a explicat că România încearcă de “ani buni” să convingă Republica Moldova să încheie un acord de recunoaştere reciprocă a studiilor, dar Chişinăul refuză. În aceste condiţii preşedintele Băsescu îi îndeamnă pe tinerii moldoveni aflaţi la studii în România să ceară cetăţenia română, fiindcă în astfel diplomele lor vor fi recunoascute în cele mai multe state ale Uniunii Europene.

Vedeţi mai jos discursul integral al preşedintelui Băsescu, rostit la Slatina:

“Bună ziua. Eu am fost şi anul trecut la tabăra care a fost organizată pentru elevii, tineri din Republica Moldova. Anul acesta va fi mai bine decât anul trecut. Guvernul României va pune la dispoziţie 2000 de locuri în tabere pentru copiii vorbitori de limbă română din jurul frontierelor şi guvernul face acest lucru pentru un motiv simplu, să vă ajute să cunoaşteţi România mai bine, să învăţaţi limba română mai bine şi să vă familiarizaţi uşor-uşor cu o ţară membră a Uniunii Europene. Aş vrea să ştiţi că pentru mine este foarte importantă întâlnirea cu voi, cu tinerii, dar şi cu dascălii voştri, pentru că ştim câte greutăţi aveţi în a menţine cultura şi limba română în ţara în care trăiţi.

România este o ţară care îşi respectă cetăţenii, dar şi pe cei care fără voia lor şi-au pierdut cetăţenia şi nu avem nici un alt obiecticv decât ca cei care provin din familii de români să îşi menţină limba, cultura, obiceiurile, pentru că ele sunt un bun câştigat chiar pentru ţara în care trăiţi. Dar pentru că există o anume propagandă ce nu vorbeşte foarte frumos despre intenţiile României, vreau să ştiţi de la mine, de la şeful statului român, că România recunoaşte Republica Moldova şi susţine integritatea teritorială a Republicii Moldova. Viziunea noastră este că mai devreme sau mai târziu Republica Moldova va deveni un stat membru al Uniunii Europene, iar până atunci este important ca procesele de democratizare să se consolideze în spaţiul Republicii Moldova, iar unul din elementele pe care noi le considerăm esenţiale în procesul de democratizare a unei ţări, este de altfel un proces prin care şi România a trecut imediat după revoluţia din decembrie 1989, deci unul din elementele esenţiale este respectul pentru comunităţi, indiferent că sunt comunităţi de români, de maghiari, de ruşi, de lipoveni, de ucraineni, de macedoneni, de turci, de tătari.

Poate şi locul în care vă aflaţi este extrem de semnificativ. Aici au trăit cândva 27 de minorităţi. Sulinei i se spunea Europolis, era un loc în care se vorbeau aproape toate limbile Europei, dar şi limbi orientale. La vremea aceea, la Sulina era Comisiunea Dunării, nu ştiu dacă mă hazardez să vă spun exact anul la care s-a înfiinţat, în jurul anului 1860, când Dunărea a fost motivul pentru care s-a constituit prima structură europeană, structura de administrare şi exploatare a Dunării. Deci cei care cred că România este o ţară care a apărut după colapsul URSS în concertul european se înşală profund. În România au fost germeni ai Europei unite, germeni ai cooperării cu toate statele Uniunii Europene. La vremea aceea, pavilionul francez circula pe Dunăre la bordul navelor, chiar până acum 2 ani am avut un remorcher sub pavilion francez, dacă nu mă înşel pe Dunăre. Ca urmare a efectelor Comisiunii Dunării, aici la Sulina, a fost şi sediul Comisiei Dunării şi în Sulina erau peste 20 de consulate, atât de important era ca oraş. Acum se încearcă revitalizarea Sulinei, în primul rând ca oraş turistic, dincolo de valoarea lui ca oraş prin care se intră de la mare către Dunăre în sus până în Germania.

Dar dincolo de lucrurile acestea vreau să vă spun că îmi face multă plăcere întâlnirea cu voi. Nu aş vrea să vă vorbesc foarte mult eu, avem un timp la dispoziţie în care aş vrea voi să întrebaţi, sunt eu, este preşedintele Consiliului Judeţean, este prefectul, este secretarul de stat pentru românii din afara graniţelor, aveţi pe cine întreba lucruri despre România. Doar în câteva cuvinte vă mai spun că şi România este afectată de criza economică ca de altfel toate statele care sunt cuplate la economia globală. Cea mai mare problemă vine din diminuarea exporturilor, exact ţările în care România avea exporturi masive sunt în criză economică şi efectul a fost reducerea exporturilor româneşti, ceea ce generează şomaj în România. În acelaşi timp, există şi o reducere a consumului românilor care pe fond de criză nu mai sunt atât de largi la mână, ceea ce de asemenea nu stimulează foarte mult activitatea economică, dar şi România va ieşi din criză odată cu statele, cu ţările Uniunii Europene.

Nici nu vom putea ieşi singuri din criză, pentru că aşa este, când eşti într-o organizaţie, cum este România stat membru al Uniunii Europene şi deci nu va putea ieşi singură din criză şi nici nu va fi o ţară în care lucrurile vor sta mai rău decât în altă parte. În ceea ce priveşte educaţia pentru voi, mă bucur că anul acesta au fost solicitări şi s-a răspuns tuturor solicitărilor, 70 de copii, de tineri din Transnistria, vor începe studiile universitare la universităţi româneşti, am fi bucuroşi să fie cât mai multe solicitări şi cu certitudine vom aloca burse pentru câte solicitări vor fi, lucru pe care îl facem şi pentru tinerii din Republica Moldova şi pentru tinerii din Ucraina, pentru tinerii vorbitori de limbă română.

Aş mai spune un lucru, nu vreau să politizăm întâlnirea noastră foarte mult, dar vedem reacţii în jurul nostru, reacţii care nu au nimic comun cu comportamentul european. Este adevărat, ne uităm şi la noi acum 20 de ani şi ne era greu să înţelegem ce înseamnă drepturile cetăţenilor proprii atunci când este vorba de păstrarea culturii minorităţilor, spre exemplu. Acum România este una dintre ţările care are cele mai moderne legislaţii cu privire la minorităţi, este garantat dreptul de a învăţa în limba maternă, de a-ţi păstra cultura, dreptul la justiţie în limba maternă, sigur, cu translator, dar se poate pronunţa în limba maternă şi am învăţat că a trăi în Europa înseamnă a-l respecta pe fiecare. Am văzut prigoana care a fost şi care este mai mult sau mai puţin violentă uneori cu privire la tentaţia voastră, sau la dorinţa voastră de vă păstra limba, de a învăţa în limba voastră, ştim întâmplările din şcolile din Transnistria, şi nu numai de acolo. Pe mine mă impresionează că aveţi tăria, voinţa să menţineţi limba română şi pentru lucrul acesta vă mulţumesc şi vouă şi familiilor voastre şi dascălilor voştri care ţin să păstreze elemente de identitate vii şi consolidate.
Vă mulţumesc mult!”