Situaţia politică tulbure din R. Moldova ar putea să determine o nouă tensionare a relaţiilor dintre Moscova şi UE, în condiţiile în care preşedinţia semestrială a blocului european este deţinută de Suedia, ţară care nu este în cele mai amiabile raporturi cu Rusia, scrie Financial Times.
Într-un articol intitulat "Bunele intenţii ale Suediei trebuie să evite nervul sensibil al Rusiei", Financial Times (FT) atrage atenţia că preşedinţia suedeză s-ar putea confrunta cu o situaţie de criză care să aibă legătură cu fostele state sovietice de la Est de UE, faţă de care Rusia are încă revendicări în ceea ce priveşte influenţa.
În mintea fiecărui oficial suedez stăruie gândul că surprizele neplăcute dau peste cap cele mai bine întocmite planuri ale unei preşedinţii UE. Franţa, în cea de a doua jumătate a anului 2008, a avut parte de războiul dintre Rusia şi Georgia. Cehia, în prima jumătate a acestui an, a avut parte de conflictul din Gaza şi de disputa ruso-ucraineană a gazului, care a dus la oprirea livrărilor de gaz rusesc către UE timp de două săptămâni în mijlocul iernii.
Nu este o simplă coincidenţă că două dintre aceste evenimente au implicat Rusia, UE şi o fostă republică sovietică. Relaţiile UE-Rusia tensionate sunt plasate în zona ambiguă politic şi şubredă economic a fostei Uniuni Sovietice, care separă membrii estici ai UE de Rusia. Moscova şi Bruxelles-ul percep această zonă în moduri diferite, ceea ce implică riscuri pentru stabilitatea regională.
Kremlinul vede o vecinătate unde are dreptul la un rol predominant în ceea ce priveşte securitatea naţională, interesele economice, cultura, tradiţia şi prestigiul. Europenii o văd ca pe o regiune unde, fără a face promisiuni ferme în ceea ce priveşte aderarea la UE, este esenţial ca democraţia să fie consolidată în acele state care se află încă în umbra Rusiei, la 18 ani după dezmembrarea Uniunii Sovietice.
Interesele celor două părţi sunt destul de contradictorii. Scenarii plauzibile în timpul preşedinţiei suedeze ar putea fi o reizbucnire a violenţelor în Georgia, o încercare de înlăturare a lui Mihail Saakaşvili de la putere, o altă criză a gazelor, tensiuni în regiunea prorusă a Ucrainei, Crimeea, o demonstraţie de putere între Rusia şi Belarus, dar şi o criză care se poate aprinde din tensiunile politice din R. Moldova după revoltele postelectorale din aprilie, scrie Financial Times.
Ceea ce face ca aceste tensiuni să fie şi mai tulburătoare este că ar putea ajunge la punctul de fierbere exact în momentul în care Suedia gestionează afacerile UE. Mai simplu spus, Rusia nu se înţelege bine cu Suedia, iar această atitudine nu s-a schimbat de pe vremea războiului ruso-suedez din secolul al XVIII-lea, de pe timpul lui Petru cel Mare.
Unii dintre suedezi păstrează, de asemenea, o amintire vie episodului denumit "Whiskey cu gheaţă" din 1981, când un submarin din clasa "Whiskey" (submarine construite în perioada Războiului Rece - n.r.) care se afla în misiune de spionaj a eşuat lângă Karlskrona, o bază navală suedeză. Carl Bildt, ministrul de externe al Suediei, a atins cel mai sensibil nerv al ruşilor anul trecut când a comparat acţiunile Rusiei din Georgia cu tacticile naziste folosite în anii 1930 în Europa Centrală şi de Est.
Alături de Polonia, Suedia a preluat iniţiativa de a lansa Parteneriatul Estic, un proiect destinat susţinerii a şase state foste sovietice: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, R. Moldova şi Ucraina. Iniţiativa a avut un ecou redus la Moscova, dar nu mai redus ca anunţul că Ikea, gigantul producător de mobilă, îşi va suspenda investiţiile din Rusia - implicit pentru că se săturase de corupţia adânc înrădăcinată în mediul de afaceri rusesc.
Aflată la conducerea Uniunii Europene, ar fi de aşteptat ca Suedia să fie gazda reuniunii periodice a summitului UE-Rusia. Până acum, nu s-a stabilit nici data şi nici locul unde s-ar putea ţine reuniunea la vârf. Liderii suedezi îşi suspectează omologii ruşi că ar vrea să transmită un semnal de dezacord cu politicile Suediei prin hotărârea de a nu veni în Suedia pentru summit sau confirmând în ultimul moment participarea.
Dacă, la fel ca în cazul SUA-Rusia, există un buton de "reset" şi pentru relaţiile UE-Rusia, acesta pare să fie pierdut sau neapăsat, conchide Financial Times.
Sursa: NewsIn
