Lista definitivă a concurenţilor electorali pentru alegerile parlamentare moldovene din 29 iulie conţine zece partide, după ce candidaţii independenţi nu au fost înregistraţi de Comisia Electorală, numărul de participanţi fiind cel mai mic de la crearea Republicii Moldova.
Din cele zece partide, doar cinci sau şanse de a intra în viitorul Parlament, notează analistul pe probleme electorale Igor Boţan, directorul execitiv al Asociaţiei pentru democraţie participativă ADEPT. Într-un interviu acordat biletinului analitic Imedia, el atenţionează şi asupra faptului că actuala companie electorală este fără scrupule şi de o agresivitate fără precedent.
"De fapt, suntem într-un adevărat război politic şi unul din concurenţii electorali chiar îndeamnă să fie oprit acest război. Partidul de guvernământ a afirmat din start că această campanie va fi una agresivă şi foarte dură. Acesta este mediul în care se desfăşoară campania, iar alegătorii, din păcate, sunt supuşi unui tir propagandistic fără scrupule. Are loc o vânătoare de voturi prin metode manipulatorii şi acest lucru este cel mai trist pentru Republica Moldova", spune Igor Boţan.
"Dacă e să comparăm cu cifra totală a partidelor înregistrate la Ministerul Justiţiei (28 de formaţiuni), vedem că la anticipate participă un număr relativ mic de partide. Dacă ne uităm la rezultatele alegerilor din 5 aprilie, înţelegem că din aceste zece partide cel mult cinci vor accede în Parlament. Deci, jumătate nu vor intra în Legislativ. Este un efort, oarecum, inutil, întrucât va fi în favoarea partidelor mai mari", a declarat Boţan pentru Imedia.
"O prezenţă atât de redusă a concurenţilor electorali se explică prin doi factori. În primul rând, este vorba de oboseala partidelor politice după alegerile din 5 aprilie, iar al doilea factor este legat de faptul că un şir de partide nu mai dispun de resurse financiare şi umane. Putem spune că în această campanie participă partidele cele mai puternice, iar cele slabe nici nu s-au angajat în cursă", spune Igor Boţan.
"Unele partide nu acumulează nici măcar numărul de voturi egal cu numărul de membri pe care declară că i-ar avea", spune analistul, adăugând că, totuşi, unele din ele "mai încearcă marea cu degetul încă o dată".
Lista mai scurtă de concurenţi, teoretic, ar fi în favoarea partidelor de opoziţie, pentru că astfel un număr mai mic de voturi vor fi redistribuite, voturi care de obicei revin partidului la guvernare.
Expertul Vladislav Culminschi de la Asociaţia pentru politică externă spune că, deşi în actuala campanie participă un număr mic de partide,"au apărut propuneri de alternativă şi s-a extins 'sortimentul' politic".
"Acest lucru i-ar putea atrage pe alegătorii care anterior preferau să rămână deoparte din cauza polarizării politice şi a faptului că lipsea posibilitatea votării pragmatice. Conturarea mai clară a unor concurenţi politici va da un suflu de competiţie sănătos în actualele alegeri şi va demonopoliza eşichierul politic. Pe de altă parte, participarea unui număr mai mic de concurenţi va face ca campania să fie mai dură decât cea anterioară, deoarece partidele mari nu vor mai putea lupta prin intermediarii săi - partidele mici", consideră analistul.
"Probabil, în urma acestor alegeri va veni o reformatare serioasă a terenului politic din Republica Moldova, teren care nu mai corespunde realităţilor în schimbare atât din exterior, cât şi din ţară. Următorul pas logic ar trebui să fie consolidarea forţelor politice pe baza unei filosofii comune - fie de centru, de dreapta şi de stânga. Acest lucru îi va permite R.Moldova să construiască un eşichier politic pe baze raţionale, nu emoţionale şi să evite divizarea aripilor stângă şi dreaptă pe baza identităţii, relaţiilor istorice, rolului României şi Rusiei, limbii etc. Eşichierul actual reprezintă un mediu propice pentru propaganda politică care apelează la emoţiile şi sentimentele de bază şi nu la raţiune şi determină caracterul adolescentin al politicii moldoveneşti", a menţionat Vladislav Culminschi.
Cele cinci partide care au şanse să treacă pragul electoral de 5% sunt Partidul Comuniştilor (PCRM), Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM), Partidul Liberal (PL), Partidul Democrat (PD) şi Alianţa Moldova Noastră (AMN).
Favoritul alegerilor pare să fie în continuare Partidul Comuniştilor, care a acumulat 50% din sufragii la alegerile ordinare din 5 aprilie. Chiar dacă în scădere de imagine pe fundalul crizei economice care se face simţită şi în Republica Moldova şi pierzând din mers una din piesele importante şi vizibile ale partidului - pe ex-preşedintele Parlamentului Marian Lupu - comuniştii par să exploateze din plin, în defavoarea opoziţiei, efectele propagandistice ale devastărilor din 7 aprilie. Ei pun violenţele pe seama partidelor liberale, ca şi agravarea crizei, care ar avea ca principala cauză nu lipsa unui program guvernamental anticriză, ci "nedorinţa partidelor liberale de a-şi da votul pentru alegerea unui şef de stat comunist, ceea ce a şi dus la dizolvarea Parlamentului ales la 5 aprilie".
În plus, comuniştii continuă să utilizeze în campanie resursa administrativă şi trusturile media pe care le controlează şi ameninţă sau încearcă să blocheze sau să elimine de pe internet portaluri informaţionale sau site-uri de socializare de orientare anticomunistă.
În cele câteva şedinţe ale parlamentului dizolvat, comuniştii au redus pragul electoral de la 6 la 5% şi prezenţa la urne necesară validării scrutinului de la jumătate la o treime, pentru a se asigura că alegerile din toiul verii, când studenţii şi angajaţii sunt în vacanţă, vor fi validate.
Şanse practic sigure de a depăşi pragul electoral îl au şi cele trei fomaţiuni liberale care au intrat în Parlament la 5 aprilie - Partidul Liberal Democrat din Moldova, Partidul Liberal şi Alianţa Moldova Noastră.
Noutatea campaniei este lansarea în politică în calitate de preşedinte şi cap de listă al Partidului Democrat a ex-preşedintelui Parlamentului şi ex-comunistului Marian Lupu, care a plecat din PCRM în urmă cu o lună. Personalitatea lui Lupu, considerat o fugură prooccidentală şi beneficiind de susţinerea social-democraţiei europene, ar putea propulsa Partidul Democrat de la cele 2,97% cât a avut la parlamentarele din 5 aprilie peste pragul electoral, facându-l astfel partid parlamentar.
Marian Lupu a devenit ţinta unor comentarii contradictorii ale presei, care a scris că acesta ar fi un "cal troian" comunist, un proiect al eminenţelor cenuşii de la guvernare, pentru a "fura" din voturile opoziţiei şi a asigura accesul în viitorul parlament al unor formaţiuni şi lideri ce s-ar putea coaliza cu Partidul Comuniştilor pentru a-i asigura stabilitatea la guvernare în următorii patru ani.
Marian Lupu susţine însă că proiectul său nu are nicio legătură cu strategii PCRM şi că nu va vota un preşedinte comunist în viitorul Parlament. Cel puţin până în acest moment Lupu pare să se fi plasat pe segmentul de stânga-centru şi pare să ameninţe nu atât cele trei formaţiuni liberale de opoziţie cu şanse de a accede în Parlament, ci polul social-democrat, lansat în campanie pe o listă comună a Partidului Social Democrat (PSD) al ex-premierului din anul 2000 Dumitru Braghiş şi a Uniunii Centriste din Moldova (UCM), preluate de ceva vreme de un alt ex-premier, Vasile Tarlev, cu funcţie în perioada comunistă, pe care însă Ministerul Justiţiei nu vrea să-l recunoască drept preşedinte al formaţiunii.
Rezultatele cumulate la parlamentarele din 5 aprilie ale PSD (3,7 %) şi ale UCM (2,75 %) ar asigura teoretic depăşirea pragului electoral de 5 % de lista comună a celor două formaţiuni, însă apariţia lui Marian Lupu în fruntea PD-ului pe segmentul social-democrat ar putea fi o ameninţare serioasă nu doar pentru şansele electorale ale lui Braghiş şi Tarlev, dar şi pentru partidele pe care cei doi ex-premieri le conduc. De altfel, câteva organizaţii teritoriale ale PSD au şi anunţat în ultimile săptămâni că aderă la PD-ul lui Marian Lupu.
În cursa electorală s-a înscris şi Partidul Popular Creştin Democrat (PPCD), care la 5 aprilie pentru prima dată în istoria sa a rămas în afara Parlamentului, cu 3,04 % din voturi. Chiar dacă principala cauză a eşecului formaţiunii, considerate până în 2005 vârful de lance al luptei anticomuniste, pare a fi alianţa cu Partidul Comuniştilor şi relaţiile privilegiate dintre liderul acestei formaţiuni, Iurie Roşca, şi preşedintele Voronin, strategii PPCD par să întrevadă o nouă şansă pentru formaţiune în plasarea liderului acesteia în funcţia de vicepremier responsabil de structurile de forţă în guvernul comuniştilor.
Liderii "vechi" ai formaţiunii - Iurie Roşca, Vlad Cubreacov şi Ştefan Secăreanu - s-au retras de pe lista PPCD, însă Iurie Roşca şi-a asigurat mediatizarea masivă a persoanei sale prin intermediul serviciului de presă al Guvernului şi a mediilor controlate de comunişti, inclusiv televiziunea naţională. Comunicatele Guvernului de la momentul plasării lui Iurie Roşca în funcţia de vicepremier reflectă, cu câteva excepţii, exclusiv activitatea liderului PPCD. Vizitele acestuia la Ministerul Justiţiei, la Interne, la Departamentul pentru combaterea crimelor economice, la Serviciul vamal, audienţele pentru cetăţeni, la şedinţele comisiei pentru combaterea traficului de persoane şi a celei pentru securitatea traficului rutier sunt reflectate în avize, invitaţii pentru presă şi comunicate ample. De altfel, preşedintele Voronin a declarat deschis că în caz de anticipate va face campanie electorală pentru PPCD, invitând electoratul necomunist să voteze "exclusiv pentru PPCD".
Campania electorală a PPCD este desfăşurată de un grup de tineri care au fost numiţi cap de listă şi care organizează conferinţe de presă în locuri "exotice", cum ar fi pe acoperişul unui bloc în contrucţie de 10 etaje, unde presa, inclusiv cameramanii, sunt invitaţi să urce pe scări.
Alte două formaţiuni înscrise pe ultima sută de metri în campanie sunt Partidul Naţional Liberal (PNL) şi Mişcarea Acţiunea Europeană (MAE), care la parlamentarele din 5 aprilie au mers pe o listă comună acumulând 1,01 %.
Partidul Ecologist Alianţa Verde a participat la campania electorală pentru parlamentarele din 5 aprilie, dar s-a retras în favoarea PLDM.
Chiar dacă favoritul alegerilor anticipate din 29 iulie pare să fie în continuare Partidul Comuniştilor, marea necunoscută a acestui scrutin este raportul de forţe din viitorul Parlament şi dacă partidele necomuniste vor putea acumula cele 61 de mandate din 101 necesare alegerii şefului statului. O altă necunoscută va fi modul în care se va comporta în viitorul Parlament PD-ul lui Marian Lupu, în cazul în care de opţiunea sa va depinde instalarea unui nou preşedinte al Republicii Moldova
Dacă niciunul dintre poluri - nici puterea comunistă şi nici opoziţia liberală - nu vor avea din nou cele 61 de mandate necesare instalării şefului statului, Parlamentul ales în urma anticipatelor va fi din nou dizolvat, urmând ca noi alegeri să aibă loc abia în 2010, întrucât Constituţia moldoveană exclude posibilitatea organizării a două scrutine anticipate într-un singur an. Pe toată această perioadă până la alegerea noului parlament preşedintele în exerciţiu al Republicii Moldova va rămâne Vladimir Voronin, al căruia al doilea mandat a expirat la 7 iunie 2009.
