Potrivit planului de înmatriculare aprobat de Guvern încă în luna mai, în instituţiile de învăţămînt superior urmează să fie înscrişi peste 19 mii de studenţi. Proporţia locurilor bugetare faţă de cele cu plată e de 40 la 60 de procente. În total însă în acest an, la universităţi, colegii şi şcoli profesionale ar urma să fie admişi peste 46 de mii de tineri.
Candidaţii însă trebuie să fie pregătiţi pentru o bătălie mai grea decît în anii precedenţi, atât pentru locurile finanţate din buget, cât şi pentru cele cu plată. Asta pentru că, Guvernul a redus numărul de locuri în universităţi cu 20 la sută. Printre tendinţe mai figurează limitarea locurilor cu plată, precum şi reduceri considerabile la specialităţile economice şi cele de drept.
Liliana Barbăroşie a stat de vorbă cu mai mulţi rectori şi relatează.
La Academia de Studii Economice, bunăoară, doar puţin peste 1500 de tineri vor fi înmatriculaţi în acest an, faţă de 2000 câţi au fost admişi în anul trecut. Rectorul ASEM, Grigore Belostecinic, spune că a anticipat o reducere, însă nu s-a aşteptat că ea să fie atât de mare: „Nu sunt organizate discuţii, nu se acceptă nici un argument. Suntem puşi în faţă unor decizii deja luate. Nu ştiu cine le ia şi cum. Eu nu am văzut nici un studiu cu referinţa la piaţa muncii din care să rezulte nevoia acestor reduceri. Cunosc doar un pronostic publicat recent în Monitorul Oficial în care se preconizează o reducere cu 5 la sută pe an a numărului de studenţi până în 2013. Dar anul acesta cota noastră de admitere a fost redusă cu 25 la sută. E prea mult."
Şi Nicolae Andronache, vice-rector al Universităţii Pedagogice Ion Creangă, ne-a spus că instituţia va scoate la concurs mult mai puţine locuri după ce, potrivit planului de înmatriculare, învăţământul cu plată a fost practic înjumătăţit: „Deocamdată, concedieri nu vom face, dar vom degaja sarcinile didactice."
Cum îşi motivează guvernul deciziile de a reduce numărul de locuri în universităţi? Elena Petrov, şefă de direcţie la Ministerul Educaţiei şi Tineretului, spune că la mijloc sunt cerinţele pe care le-ar înainta piaţa muncii, aceasta fiind şi cauza admiterii reduse la facultăţi economice sau drept: „Anul trecut a fost anul tineretului şi în mod firesc au fost oferite mai multe locuri la buget. În acest an se revine la normal şi în baza unui studiu al Ministerului Economiei cu privire la piaţa muncii, au fost reduse numărul de locuri la specialităţi de care statul nu mai are nevoie aşa mare. Este vorba despre economie, drept - s-au pregătit prea mulţi specialişti până acum..."
Greşit, susţine pe de altă parte rectorul de la ASEM, Grigore Belostecinic: „Statistica arată că cei mai mulţi şomeri înregistraţi în R. Moldova sunt cei care nu au studii, fiind urmaţi de cei cu studii medii de specialitate sau profesionale. Un număr foarte mic de şomeri are studii superioare."
Am căutat să aflăm mai multe şi despre un presupus proiect de reorganizare a învăţământului naţional, care ar prevede comasarea celor două universităţii pedagogice, Ion Creangă şi Universitatea din Tiraspol, lichidarea Institutului de Relaţii Internaţionale şi închiderea sau reorganizarea mai multor şcoli profesionale. Presa a scris că un astfel de proiect a fost elaborat în taină de Ministerul Educaţiei şi expediat încă în luna iunie guvernului spre examinare. Iată ce ne-a spus despre aceasta Elena Petrov, funcţionara de la minister: „Nu avem deocamdată nimic. Li s-a repartizat planul de admitere, instituţiile s-au implicat în proces. Totul decorge cum a decurs." Şi Laurenţiu Halmuţchii, rectorul uneia dintre universităţile care ar fi vizate de optimizare - cea din Tiraspol - crede puţin probabil un astfel de deznodământ: „Ştiţi, chiar dacă şi comasăm aceste două Universităţi, mari beneficii economice nu văd. Vom avea cu unu-doi pro-rectori mai puţin şi atât. Criza e criză, dar de profesori avem nevoie."
Sursa: Europa libera
AUDIO
