Secretarul de stat pentru afaceri strategice din MAE Bogdan Aurescu a avut miercuri o întrevedere cu Thomas Hammarberg, comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei (CoE), unul dintre principalele subiecte abordate fiind evoluţiile din R. Moldova în perspectiva viitoarelor alegeri.
Alte teme de discuţie dintre Aurescu şi Hammarberg au vizat situaţia drepturilor omului în zonele de conflict îngheţat şi diferite aspecte privind drepturile omului de interes pentru România.
Bogdan Aurescu a reiterat aprecierea părţii române pentru reacţia comisarului Hammarberg faţă de încălcările drepturilor omului din R. Moldova în urma alegerilor din luna aprilie şi a sugerat necesitatea prevenirii, pe viitor, a apariţiei unor astfel de situaţii.
Totodată, secretarul de stat român şi-a exprimat speranţa că raportul lui Thomas Hammarberg privind evenimentele din aprilie va conduce la clarificarea informaţiilor privind abuzurile masive şi responsabilizarea persoanelor vinovate de încălcarea drepturilor omului.
La rândul său, Hammarberg a împărtăşit aprecierile lui Aurescu, anunţând că raportul său privind evoluţiile din R Moldova urmează a fi publicat în zilele următoare şi că intenţionează să acorde, în continuare, o atenţie deosebită protecţiei drepturilor omului în această ţară.
Comisarul pentru drepturile omului a asigurat că îşi va păstra angajamentul în zonele de conflict îngheţat şi de criză din Europa, în care acţiunile şi recomandările sale sunt receptate pozitiv de factorii implicaţi, astfel încât să se prevină crearea unor zone în care drepturile omului să nu fie respectate.
În discuţiile celor doi oficiali au fost analizate şi problemele cu care se confruntă comunitatea romă, demnitarul român prezentând eforturile autorităţilor ţării noastre pentru facilitarea integrării acestui grup în societate, având în vedere şi dimensiunea europeană a problemei. De asemenea, au fost prezentate aprecieri pentru modul în care comisarul a reacţionat faţă de diferitele manifestări discriminatorii la adresa membrilor acestei comunităţi în unele ţări europene.
Comisarul Thomas Hammarberg a făcut o vizită de trei zile la Chişinău la sfârşitul lunii aprilie şi, potrivit declaraţiilor sale, a părăsit capitala moldoveană având convingerea că autorităţile au încălcat drepturile persoanelor arestate după protestele de la începutul lunii aprilie.
În concluziile sale preliminare se arată că peste 300 de persoane au fost arestate la Chişinău în legătură cu demonstraţiile postelectorale de la începutul lunii aprilie, iar o mare parte dintre ele au fost supuse de poliţie la rele tratamente, în unele cazuri abuzurile fiind severe. Oficialul CoE urma să pregătească un raport complet, care trebuia înaintat guvernului moldovean pentru comentarii şi apoi îl va face public, ceea ce se va întâmpla în următoarele zile, după cum i-a comunicat lui Bogdan Aurescu.
România şi-a intensificat, în ultima perioadă, contactele cu societatea civilă din R. Moldova şi cele cu instituţiile internaţionale vizând R. Moldova. Astfel, întrevederea dintre Bogdan Aurescu şi comisarul pentru drepturile omului intervine după ce o delegaţie ai reprezentanţilor societăţii civile moldovene a efectuat în această săptămână o vizită la Bucureşti, la invitaţia ministrului de externe Cristian Diaconescu. Printre invitaţi s-au numărat jurnalişti, reprezentanţi ai presei independente din Republica Moldova, clerici, scriitori, profesori, preşedinţi de asociaţii culturale, foşti deţinuţi politici, veterani de război.
Aceste gesturi ale autorităţilor române au fost interpretate la Chişinău drept o altă încercare de implicare în afacerile interne ale ţării, mai ales că au loc la foarte scurt timp înainte de alegeri, după cum a remarcat miercuri însuşi preşedintele în exerciţiu al R. Moldova, Vladimir Voronin.
Ministrul de externe Cristian Diaconescu a reiterat săptămâna trecută cerinţa adresată Chişinăului de a asigura corecta desfăşurare a alegerilor din 29 iulie, inclusiv în ceea ce priveşte libertatea presei şi liberul aces la mass-media al tuturor actorilor politici. "R. Moldova trebuie să respecte toate normele şi standardele în ceea ce priveşte organizarea unui proces electoral corect, echitabil şi care să asigure posibilitatea tuturor candidaţilor şi partidelor politice de a se exprima şi a-şi susţine mesajele şi platforma politică", a spus oficialul român.
În plus, ministrul a vorbit şi despre necesitatea normalizării relaţiilor între cele două ţări. "Din punctul de vedere al Ministerului Afacerilor Externe reiterăm solicitarea adresată, de altfel, şi prin concluziile Consiliului pentru Afaceri Generale a Uniunii Europene, ca Republica Moldova să revină în ceea ce priveşte introducerea unilaterală şi abuzivă a vizelor pentru cetăţenii unui stat european, cetăţenii români", a spus ministrul Cristian Diaconescu.
Consiliului pentru Afaceri Generale şi Relaţii Externe (CAGRE), reuninunea miniştrilor de externe ai UE, a adoptat în iunie o serie de concluzii privind Republica Moldova, textul documentului reflectând preocupările UE în legătură cu evoluţiile din acest stat.
Consiliul a adoptat directiva de negociere pentru un nou Acord, cuprinzător, între UE şi Republica Moldova. La solicitarea României însă, UE a condiţionat lansarea efectivă a negocierilor pentru un nou acord de asigurarea unui tratament egal pentru toţi cetăţenii statelor membre în materie de vize, subliniind totodată importanţa respectării de către Republica Moldova a principiului relaţiilor de bună vecinătate.
Relaţiile dintre România şi R. Moldova s-au tensionat după alegerile din 5 aprilie şi după demonstraţiile care au urmat la Chişinău. Arborarea steagurilor româneşti în timpul acestor revolte i-a oferit preşedintelui Vladimir Voronin motivul perfect de a acuza România că a organizat "o lovitură de stat".
În consecinţă, Voronin i-a expulzat pe ambasadorul român la Chişinău, Filip Teodorescu, şi pe diplomatul Ioan Gaborean, cu grad de ministru-consilier. Totodată, din 9 aprilie, cetăţenii români care doresc să călătorească în Republica Moldova au din nou nevoie de viză.
Această decizie a Chişinăului a fost catalogată de ministrul român de externe drept o măsură arbitrară şi discriminatorie. "Stabilirea fără niciun fel de fundament juridic a criteriului cetăţeniei române privind obligativitatea introducerii vizelor (...) este o măsură discriminatorie, deoarece potrivit acordului dintre R. Moldova şi Comisia Europeană, vizele pot fi introduse numai pentru categorii de vizitatori, în orice caz nu pe criteriul naţionalităţii", a punctat ministrul. (NewsIn)
