Interlic.md

Agenţia internaţională de presă Reuters prezintă informaţii despre principalele partide care candidează în alegerile parlamentare din Republica Moldova şi câteva dintre liniile lor politice.

Partidele trebuie să obţină mai mult de 5% din voturi pentru a intra în Parlament.

PARTIDUL COMUNIŞTILOR (PCRM)

Formaţiunea, succesoare a Partidului Comuniştilor din epoca sovietică şi condusă de preşedintele în exerciţiu Vladimir Voronin, rămâne cea mai populară din ţară. Sondajele o creditează cu circa 30% din intenţiile de vot, după ce la alegerile din 5 aprilie a obţinut 49,48% din intenţiile de vot.

După ce comuniştii au câştigat puterea în 2001, Voronin a schimbat în repetate rânduri agenda partidului. Încercând să atragă cât mai mulţi vorbitori de limbă rusă, el a promis iniţial că se va alătura uniunii Rusia-Belarus şi că va impune rusa ca limbă oficială. Dar pe măsură ce relaţiile cu Rusia s-au deteriorat, a anunţat că va încerca o apropiere de Uniunea Europeană.

După aceea, relaţiile cu Rusia s-au îmbunătăţit, iar Voronin şi-a luat angajamentul, înainte de alegerile din luna aprilie, să încheie un acord de parteneriat cu UE, dar să menţină Rusia ca partener strategic.

În paralel, relaţiile cu România s-au tensionat constant. După alegerile din aprilie, Voronin a acuzat opoziţia de tentativă de lovitură de stat şi România că a alimentat violenţele. El a avertizat că formaţiunile liberale vor ca România să absoarbă R. Moldova.

PARTIDUL LIBERAL (PL)

Potrivit sondajelor, partidul proromân de centru-dreapta va obţine circa 13% din voturi, aproximativ la fel ca în aprilie. Liderul formaţiunii, Mihai Ghimbu, este un veteran în Parlament.

Partidul a câştigat alegerile locale din Chişinău, din 2007, iar nepotul lui Ghimpu, Dorin Chirtoacă, a devenit primar al capitalei.

În timpul campaniei partidul a pledat pentru "relaţii frăţeşti" cu România şi a cerut alegătorilor să voteze împotriva comuniştilor, pentru a permite retragerea Republicii Moldova din sfera de influenţă rusă şi aderarea la NATO şi la UE.

PARTIDUL DEMOCRAT LIBERAL (PDLM)

Partidul de centru-dreapta este creditat cu 7% din intenţiile de vot, după ce în aprilie, când şi-a făcut debutul politic, a obţinut 12% din voturi. Liderul şi fondatorul formaţiunii, Vlad Filat, a fost ministru în două guverne. El s-a retras din Partidul Democrat după un diferend între el şi conducerea formaţiunii.

Filat declară că partidul său vrea să contruiască un stat cu adevărat democratic şi să obţină aderarea Republicii Moldova la UE.

PARTIDUL DEMOCRAT (PD)

Partidul, care se descrie drept de centru, a obţinut mai puţin de 4% din voturi la ultimele alegeri. Dar numirea lui Marian Lupu la preşedinţia formaţiunii i-a permis formaţiunii să urce în sondaje până la circa 10% din intenţiile de vot.

Lupu, fost preşedinte al Parlamentului, s-a retras din Partidului Comuniştilor, declarându-se dezamăgit de Voronin.

Analiştii sunt de părere că peisajul politic din ţară ar putea depinde de câţi dintre susţinătorii comuniştilor reuşeşte Lupu să atragă de partea sa. Ei avertizează însă că şi-ar putea uni forţele cu comuniştii, dacă Voronin se retrage din politică. Unii experţi afirmă că, în aceste condiţii, el ar putea deveni preşedintele ţării.

ALIANŢA MOLDOVA NOASTRĂ (AMN)

Formaţiunea de dreapta, care, la fel ca celelalte două partide liberale se opune vehement comuniştilor, a obţinut circa 10% din voturi în luna aprilie. Însă, potrivit sondajelor, va obţine mai puţin de 3% de această dată, ceea ce înseamnă că nu va mai intra în Parlament.

Liderul său, Serafim Urecheanu, este fost lider de sindicat şi fost primar al Chişinăului.