Cei aproximativ 2,5 milioane de cetăţeni moldoveni cu drept de vot sunt chemaţi din nou la urne miercuri, la mai puţin de patru luni de la precedentul scrutin legislativ, pentru a da o nouă configuraţie Parlamentului monocameral care trebuie apoi să-l aleagă pe preşedintele ţării.
Precedentul corp legislativ, ales la 5 aprilie, a avut două tentative eşuate de a alege un nou şef al statului, situaţie care a dus, conform Constituţiei, la dizolvarea Parlamentului şi convocarea de alegeri anticipate.
Scrutinul din 5 aprilie a fost câştigat de Partidul Comuniştilor, aflat la putere de opt ani, care, depăşind aşteptările, a obţinut 60 din cele 101 de locuri ale Parlamentului. Cu toate acestea, majoritatea a fost insuficientă (din cauza unui singur vot lipsă) pentru a-l alege pe şeful statului dorit de comunişti. În Parlamentul din 5 aprilie reuşiseră să depăşească pragul ridicat la 6% doar alte trei partide, toate liberale, de opoziţie - Partidul Liberal din care provine primarul Chişinăului, Dorin Chirtoacă, Partidul Liberal Democrat din Moldova condus de Vladimir Filat şi Alianţa Moldova Noastră a lui Serafim Urechean. Cele trei partide de opoziţie, care nu au contenit să denunţe un scrutin câştigat fraudulos de comunişti, au reuşit să fie solidare şi au boicotat alegerea şefului statului provocând astfel alegeri legislative anticipate.
Pe de altă parte, alegerile din 5 aprilie, a căror miză se considera a fi viitorul european al ţării, au dat naştere la proteste postelectorale care au degenerat, la 7 aprilie, în violenţe soldate cu devastarea sediilor Parlamentului şi Preşedinţiei, un episod controversat şi încă neclar. În timpul "revoluţiei Twitter", cum au fost denumite manifestaţiile de protest convocate mai întâi de tineri, prin mesaje trimise pe internet sau pe telefoanele mobile, au fost arborate drapele ale Uniunii Europene şi ale României, ceea ce i-a făcut pe liderii comunişti de la Chişinău să acuze Bucureştiul de implicare într-o "tentativă de lovitură de stat". Relaţiile dintre R. Moldova şi România, oricum pe un trend descendent în ultimii ani, au ajuns la o încordare fără precedent. Autorităţile de la Chişinău i-au expulzat pe ambasadorul român, Filip Teodorescu, şi pe încă un diplomat de la Ambasadă şi au reintrodus obligativitatea vizelor pentru cetăţenii români. Bucureştiul, la rândul său, a reuşit să obţină solidaritatea Uniunii Europene, care a condiţionat deschiderea negocierilor pentru un nou acord cu UE de ridicarea vizelor pentru români şi de respectarea criteriilor democratice la noul scrutin din 29 iulie.
Peste 2,5 milioane de cetăţeni moldoveni cu drept de vot sunt aşteptaţi miercuri la urne pentru a-i alege pe deputaţii în Parlamentul R. Moldova. Secţiile de votare, inclusiv cele două de la Bucureşti, care au fost amenajate la sediul Ambasadei Republicii Moldova şi la cel al Consulatului, vor fi deschise între ora 7.00 şi ora 21.00.
Pentru prima dată în istoria Republicii Moldova, preşedintele în exerciţiu al ţării, Vladimir Voronin, care fusese ales şi preşedinte al Legislativului ales la 5 aprilie, a convocat alegerile într-o zi lucrătoare, din cursul săptămânii, o decizie criticată de opoziţie, care consideră că în felul acesta s-ar crea premisele unui eventual absenteism al electoratului său tradiţional - în general tineri şi populaţia activă de la oraşe. Ulterior, autorităţile au decretat 29 iulie zi liberă.
În total, funcţionează 1.987 de secţii de votare, dintre care 33 pe lângă misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale R. Moldova din străinătate. Diaspora moldoveană - revendicată ca electorat de opoziţie şi estimată de unii la circa un milion de cetăţeni - s-a plâns de altfel de insuficienţa circumscripţiilor în care poate vota.
Pentru monitorizarea alegerilor parlamentare din 29 iulie, Comisia Electorală Centrală (CEC) a acreditat 488 de observatori internaţionali din partea a 30 de organizaţii (inclusiv opt din partea a cinci instituţii electorale străine) şi aproape 3.000 de observatori naţionali (2.672) din partea a 15 organizaţii. Parlamentul European a trimis o delegaţie de observatori condusă de Marian-Jean Marinescu (PPE), din care mai fac parte doi europarlamentari români - Renate Weber (ALDE) şi Cristian Preda (PPE).
Comisia Electorală Centrală a acreditat, de asemenea, 55 de jurnalişti străini de la 38 instituţii mass-media.
Potrivit agenţiei Info-Prim Neo, în 200 de secţii de votare vor fi efectuate sondaje la ieşirea de la urne. La ora 21.05 vor fi anunţate primele estimări ale alegerilor parlamentare, calculate în baza sondajului la ieşirea de la urne, după o oră urmând să fie anunţate estimările definitive.
La scrutinul din 29 iulie 2009 participă opt formaţiuni politice, dintre care se consideră că cinci au şanse de a intra în Parlament, şi niciun candidat independent. Este pentru prima dată în istoria ţării când la un scrutin parlamentar participă un număr atât de mic de concurenţi.
Între timp, faţă de alegerile din 5 aprilie, pragul electoral a fost modificat de la 6% la 5%. La fel, a fost redusă şi rata obligatorie de participare la vot necesară pentru validarea alegerilor - de la 50% plus un vot la o treime dintre alegători.
Conform situaţiei prezentate de Comisia Electorală Centrală, pentru cele 101 de mandate electoratul trebuie să aleagă între 785 de persoane. Candidaţii au cheltuit în campania electorală aproape 16 milioane de lei moldoveneşti (circa 1,5 milioane de dolari), cele mai multe fonduri fiind cheltuite de Partidul Comuniştilor.Vârsta medie a candidaţilor este de 43 ani. Cei mai mulţi candidaţi sub 30 de ani sunt la Partidul Popular Creştin Democrat - 48, iar cei mai puţini la Partidul Comuniştilor - 12. Cei mai mulţi candidaţi peste 60 de ani sunt la PCRM - 14, iar cei mai puţini la PL - doi. În liste figurează 73 de candidaţi neafiliaţi unui partid.
Cele opt partide înregistrate la Comisia Electorală Centrală sunt Partidul Comuniştilor (PCRM), Partidul Popular Creştin Democrat (PPCD), Alianţa Moldova Noastră (AMN), Partidul Liberal Democrat (PLDM), Partidul Liberal (PL), Partidul Democrat (PD), Partidul Social Democrat (PSD) pe listele căruia candidează şi reprezentanţii Uniunii Centriste, şi Partidul Ecologist "Alianţa Verde".
Potrivit unui sondaj realizat recent de Institutul de Politici Publice, cel mult cinci partide ar avea şanse reale să acceadă în Parlament - PCRM (creditat cu circa 30% din voturi), PL, PD, PLDM şi AMN.
Buletinul analitic Imedia remarcă faptul că dintre forţele de opoziţie, cele mai multe modificări faţă de alegerile din 5 aprilie le-a suportat lista electorală a AMN. Un alt partid de opoziţie, PLDM, merge la anticipate, în linii mari, cu aceeaşi listă şi fără modificări esenţiale. Şi PL şi-a păstrat, în fond, aceeaşi listă ca şi la alegerile din 5 aprilie. La fel ca şi la alegerile din 5 aprilie, primul pe lista liberalilor figurează primarul de Chişinău, Dorin Chirtoacă, vicepreşedintele PL. La rândul său, PCRM a exclus mai mulţi miniştri din lista pentru anticipate. Pe ea nu se mai regăseşte, de pildă, vicepremierul Andrei Stratan, ministru al afacerilor externe. Primele trei persoane pe lista comuniştilor sunt preşedintele în exerciţiu Vladimir Voronin, lider al PCRM, premierul Zinaida Greceanîi (propusă pentru funcţia de şef al statului Parlamentului ales la 5 aprilie) şi fostul vicepreşedinte al Parlamentului, Vladimir Ţurcan (în lista pentru scrutinul din 5 aprilie Vladimir Ţurcan se afla pe locul 21).
Marele absent pe lista comuniştilor este însă fostul preşedinte al Parlamentului, Marian Lupu, care a părăsit PCRM şi, în prezent, este cap de listă şi lider al PD. Prezenţa sa a ridicat considerabil şansele acestei formaţiuni de a intra în Parlament. De altfel, potrivit Imedia, actuala listă a PD a fost modificată substanţial faţă de cea din 5 aprilie. Numărul unu, Marian Lupu, este urmat de fostul ministru al economiei, Valeriu Lazăr, apoi de fostul ambasador în Germania, Igor Corman şi de fostul director executiv al Asociaţiei pentru Politică Externă, Andrei Popov. Fostul lider al PD, Dumitru Diacov (care este şi preşedinte de onoare al partidului) apare pe locul şase, iar vicepreşedintele PD, Oleg Serebrian, pe locul şapte. Analistul politic Oazu Nantoi se află pe locul 15 în listă.
După alegerile din 5 aprilie, opoziţia a acuzat puterea comunistă că ar fi falsificat rezultatele scrutinului, afirmând că printre votanţi s-ar fi numărat şi persoane care au decedat sau care sunt plecate în străinătate. În pofida faptului ca opoziţia şi mai multe organizaţiile neguvernamentale s-au arătat îngrijorate de numărul prea mare de alegători incluşi în liste, Comisia Electorala Centrală (CEC) le-a suplimentat faţă de 5 aprilie cu aproximativ 70.000 de persoane - de la 2.550.000 la 2.620.000, în condiţiile în care peste 620.000 de moldoveni sunt plecaţi oficial în străinătate. Preşedintele CEC, Eugen Ştirbu, a spus ca această creştere se explică prin faptul că alegătorii care au votat pe listele suplimentare la 5 aprilie au fost incluşi acum în listele de bază.
Ochii întregii lumi se îndreaptă din nou miercuri către Chişinău, întrebându-se ce epilog va avea "revoluţia Twitter", mai ales că nu s-au stins încă ecourile unui alt scrutin contestat şi soldat cu violenţe - cel din Iran, comparat adesea cu protestele postelectorale de la Chişinău. Nicu Popescu, expert la European Council on Foreign Relations, este de părere că Republica Moldova nu va fi din nou teatrul unor revolte postelectorale, întrucât autorităţile sunt mult mai organizate, potenţialii protestatari sunt mai speriaţi, iar opoziţia este reticentă în a chema oamenii în stradă. Luni, în ultima zi a unei campanii electorale destul de agresive, opoziţia moldoveană a acuzat comuniştii că deja au fraudat alegerile anticipate, dar a evitat să spună dacă va organiza proteste de stradă, remarca Reuters.
Dilema scrutinului, în condiţiile unei crize economice care a început să muşte şi la Chişinău, pare să fi rămas aceeaşi - orientare proeuropeană, rusofilă sau o combinaţie între cele două? Încercarea de a urmări direcţia diplomatică a Republicii Moldova poate da ameţeli, atât de des a alternat Chişinăul în ultimii ani discursul rusofil şi proeuropean, aprecia AFP într-un comentariu. "Schizofrenia este inerentă politicii moldoveneşti", spune Arcadie Barbăroşie, directorul Institutului de Politici Publice de la Chişinău.
Preşedintele comunist Vladimir Voronin, aflat la originea acestor zigzaguri diplomatice, are şanse să rămână influent după scrutin, care este determinant şi pentru desemnarea succesorului său, potrivit AFP. Dacă niciuna dintre tabere nu obţine suficiente voturi miercuri pentru a alege un nou preşedinte, Voronin va fi în continuare şef al statului până la jumătatea anului viitor, întrucât Constituţia nu mai permite convocarea unui nou scrutin anticipat.
Pentru Bucureşti, ceea ce se întâmplă miercuri la urne în R. Moldova este cu atât mai important cu cât, dincolo de aşteptarea firească a normalizării relaţiilor între două state care vorbesc aceeaşi limbă şi au o istorie comună, întrebarea care stă pe buzele tuturor, dar mai ales a oamenilor cu afaceri dincolo de Prut este "Când ne ridică vizele"? (NewsIn)
