Moldovenii sunt chemaţi miercuri la urne pentru a alege între comuniştii care susţin un parteneriat strategic cu Rusia şi partidele liberale de opoziţie, care vor relaţii mai strânse cu Occidentul, relatează Reuters, care prezintă o serie de posibile evoluţii ale situaţiei după scrutin.
Preşedintele comunist în exerciţiu, Vladimir Voronin, a convocat alegeri anticipate luna trecută, după ce Parlamentul a eşuat în două rânduri să îi aleagă un succesor.
După victoria comuniştilor la scrutinul din 5 aprilie, opoziţia liberală a acuzat autorităţile de fraude. Protestele organizate au degenerat în violenţe în 7 aprilie, când manifestanţii, în special tineri, au devastat Parlamentul şi sediul Preşedinţiei.
CE ANUNŢĂ SONDAJELE?
În Parlamentul ales în 5 aprilie, comuniştii au obţinut 60 de fotolii din totalul de 101, mai multe decât cele 52 necesare pentru a alege preşedintele legislativului şi guvernul, dar cu unul mai puţin decât cele necesare pentru a desemna preşedintele.
Sondajele arată o scădere a susţinerii pentru comunişti, creditaţi cu circa 30% dintre intenţiile de vot, după ce au primit aproape 50% din sufragii în aprilie. Pe de altă parte, numeroşii alegători încă nehotărâţi ar putea influenţa semnificativ rezultatele de miercuri.
Două partide de opoziţie, liberalii şi democrat liberalii, ar obţine împreună 20% din voturi, arată sondajele, în timp ce Partidul Democrat, condus de un fost comunist, Marian Lupu, ar putea primi până la 10% din sufragii.
VICTORIE DETAŞATĂ A COMUNIŞTILOR
În cazul în care comuniştii vor contrazice sondajele şi vor obţine 61 de mandate, vor putea alege cu uşurinţă un preşedinte.
Relaţiile cu Rusia ar rămâne o prioritate, iar un "parteneriat strategic" ar putea permite primirea împrumutului de 500 de milioane de dolari promis de Moscova pentru a ajuta Chişinăul să facă faţă crizei financiare globale.
Relaţiile cu România ar fi în continuare tensionate, în timp ce relaţiile cu Uniunea Europeană probabil că ar progresa, dar încet.
COMUNIŞTII PIERD TEREN
În cazul în care comuniştii vor primi între 52 şi 61 de locuri, ar putea desemna un guvern şi un preşedinte al Parlamentului, dar în continuare nu ar putea asigura alegerea unui preşedinte dorit de ei.
Comuniştii ar putea forma o alianţă cu Partidul Democrat (PDM), în condiţiile în care liderul PDM Marian Lupu a spus că un astfel de acord este posibil dacă Voronin se retrage din politică. Pe de altă parte, Voronin vrea să rămână în continuare în prim-planul scenei politice, asemeni lui Vladimir Putin în Rusia.
O astfel de alianţă, în baza căreia Lupu ar putea deveni preşedinte, ar permite relaţii bune atât cu Rusia, cât şi cu Uniunea Europeană şi România.
COMUNIŞTII PIERD ALEGERILE
În cazul în care comuniştii obţin un rezultat atât de slab încât nici măcar o alianţă cu Partidul Democrat nu mai este posibilă, partidele prooccidentale ar putea schimba semnificativ politica externă a Republicii Moldova.
Ar fi strânse relaţiile cu România şi UE, iar noul guvern ar lua, probabil, în considerare retragerea din Comunitatea Statelor Independente (CSI). Dar acestea ar lua timp, în condiţiile în care Rusia asigură circa jumătate din comerţul extern al Republicii Moldova şi puţin peste 90% din importurile de energie.
Noile autorităţi ar anunţa, probabil intenţia de a adera la NATO, o măsură care ar pune în pericol relaţiile cu Rusia şi care ar contraveni neutralităţii în politica externă prevăzută de Constituţie. Astfel de planuri riscă să complice şi rezolvarea conflictului transnistrean, unde Rusia are trupe desfăşurate.
NICIUN GRUP POLITIC NU OBŢINE SUFICIENTE VOTURI PENTRU A ALEGE UN PREŞEDINTE
Dacă niciuna dintre tabere nu obţine suficiente voturi pentru a alege un nou preşedinte, Voronin va fi în continuare şef al statului până în 15 iunie 2010 - la un an după dizolvarea Parlamentului.
VIOLENŢE DE STRADĂ
Analiştii au păreri diferite în ceea ce priveşte riscul unor noi proteste violente. Unii experţi sunt de părere că opoziţia, dacă va fi învinsă, se va teme să nu îşi piardă legitimitatea în faţa Occidentului prin ciocniri cu autorităţile, aşa că va opta probabil pentru mitinguri paşnice.
Orice proteste violente probabil să vor fi spontane, dar comuniştii ar putea încerca să acuze opoziţia.
Presa controlată de comunişti a acuzat opoziţia în campanie că încearcă să obţină susţine din partea lumii interlope moldovene.
Sursa: NewsIn
