Interviul Europei Libere cu analistul politic Nicu Popescu (Londra)
La ce ar trebui sa se astepte moldovenii dupa scrutinul de ieri? Expertul European al Consiliului pentru relatii externe de la Londra, Nicu Popescu spune ca dupa alegerile de ieri in Republica Moldova se contureaza trei scenarii.
Nicu Popescu: Un scenariu ar fi o coalitie dintre PD si PCRM, in care PD-ul...
Europa Liberă: Ceea ce a exclus Marian Lupu...
Nicu Popescu: Marian Lupu a exclus această potenţială coaliţie, dar întotdeauna utilizarea acestei cărţi îi poate servi lui Marian Lupu pentru a-şi întări pozitia de negocieri cu celelalte partide de centru dreapta. Un scenariu foarte plauzibil este Ucraina din ultimii 4-5 ani, in care o coaliţie democrată se află în stare de război politic permanent, ceea ce duce la discreditarea acestei coaliţii şi astazi, la 5 ani dupa revoluţia portocalie, Viktor Yanukovici, perdantul din 2004, este cel mai plauzibil candidat pentru viitoarea preşedinţie ucrainiana.
Deci, în cazul Republicii Moldova există şi acest risc, există riscul unei coaliţii foarte haotice care nu reuşeşte să se organizeze pentru a promova procesul de reforme, creînd o situaţie în care partidul comuniştilor se poziţioneaza între o revenire în forţă la guvernare sau peste 4 ani sau mai devreme în cazul unor alegeri anticipate şi un al treilea scenariu care se poate contura este scenariul oarecum asemanator situaţiei din Romania dina nii 1996-2000, Convenţia Democratică a lui Emil Constantinescu a trecut printr-o serie de crize politice majore, trei prim ministri în 4 ani, scandaluri non stop la televiziune, ceea ce a deschis posibilitatea pentru Iliescu şi PDSR-ul de atunci să revina la guvernare in 2000, însă un lucru foarte important care s-a intimplat in Romania intre 96 si 2000 a fost demonopolizarea sistemului politic, faptul că majoritatea partidelor şi-au putut edifica o prezenţă majora în mass media, televiziunea a devenit un factor politic foarte important controla şi limita spaţiul de manevra al politicienilor şi a avut loc demonopolizarea centrelor de putere economică în Romania în acea perioadă, şi cînd Ion Iliescu a revenit la preşedintie in 2000 acesta s-a simţit mult mai constrîns şi nu a putut reveni la metodele de guvernare de care s-a ghidat pînă in 1996. Preşedinţia de sacrificiu a lui Constantinescu din 1996 -2000 a creat un sistem politic pluralist care nu a mai putut fi întors la realitatea Romaniei din prima jumatate a anilor 90.
Deci, în cazul Republicii Moldova, probabil vor fi cîtiva ani de criză politică, lîncezindă, dar important este ca în această perioada partidele politice din actualul parlament care vor face parte din guvernare, sa mearga rapid pe transformarea structurală a Republicii Moldova prin liberalizarea mass media, crearea a doua-trei posturi de televiziune cu acoperire naţională şi, eventual, şi demonopolizarea centrelor de putere economică, care, pe viitor ar limita potenţialul de putere pentru oricare partid, care ar reveni sau ar continua sa guverneze Moldova.
Europa Liberă: Or, chiar mulţi alegători şi-au dorit democraţie, presă liberă, dezvoltare economică, nişte valori ale Occidentului.
Nicu Popescu: Exact.
Europa Liberă: Domnule Popescu, dar reieşind dintr-un eventual calcul al unei eventuale aliante între cele trei partide de orientare liberală plus partidul democrat condus de Marian Lupu, credeţi că este posibil ca un guvern format dintr-o asemenea coaliţie să promoveze nişte politici tradiţional de dreapta, în plină criză financiară, economică?
Nicu Popescu: Cred că anume această criză impune necesitatea unor reforme de liberalizare a economiei creînd spaţiu pentru oamenii de afaceri să se dezvolte.
Europa Liberă: Şi care vor fi relaţiile dintre Chişinau şi Moscova?
Nicu Popescu: Nu ştim deocamdată. Există riscul că Moscova va contribui la destabilizarea situaţiei politice din Republica Moldova prin presiuni, prin influenţa pe care o are în mass media, aşa cum a făcut şi în cazul Ucrainei de după 2004-2005, dar există şi posibilitatea ca Moscova să încerce să stabilească anumite punţi de dialog cu noul guvern, înţelegînd că acea parte a populaţiei care a votat în aceste alegeri împotriva partidului comuniştilor se află în ascensiune încercînd să îşi dezvolte un partenariat cît de cît stabil cu guvernul viitor. Georgia de după revoluţia trandafirilor, în primele 7-8 luni, de după venirea lui Saakashvili la putere, relaţia cu Moscova era destul de bună. Moscova, în principiu, dorea să relanseze relaţiile cu Saakashvili. Acea relaţie a fost întreruptă de nişte tensiuni in Osetia de Sud în vara lui 2004, dar în principiu există anumite şanse ca Moscova să nu meargă neapărat pe metode de coerciţie faţă de Republica Moldova.
Europa Liberă: Dar aceste alegeri au fost un test crucial, aşa cum se spune, pentru Republica Moldiva si reprezintă o şansă pentru actorii politici de la Chişinău să îşi arate ataşamentul pentru valorile democratice?
Nicu Popescu: Da. Putem vorbi de faptul că aceste alegeri şi sunt o şansă pentru relansarea procesului de reforme din Republica Moldova şi lucrul foarte important pentru modernizarea si reformarea partidului comuniştilor care rămîne cel mai mare partid şi fără transformarea căruia refomarea Republicii Moldova nu poate avansa foarte departe. Deci, în orice caz un impuls în procesul de reformarea Republicii Moldova va trebui să ţină cont şi de necesitatea includerii Partidului Comunistilor într-un proces care ar duce la transformarea acestuia într-un partid ceva mai deschis influenţelor europene.
Europa Liberă: Dar ce comportament ar putea avea comuniştii care se situează totuşi pe primul loc, cu o opozitie majoritară?
Nicu Popescu: Există foarte multe posibilităţi şi coaliţii conjuncturale care pot avea loc în următoarele săptămîni.
