Rezultatele scrutiului legislativ de miercuri din R. Moldova anunţate de Comisia Electorală Centrală după centralizarea a 98% dintre buletinele de vot arată că cele mai multe mandate (48) le-au obţinut comuniştii, dar nicio formaţiune nu are voturile necesare (61) pentru alegerea preşedintelui.
Eşecul repetat al Parlamentului ales la 5 aprilie de a numi un preşedinte al ţării a dus la convocarea alegerilor anticipate pentru 29 iulie. În precedentul legislativ, comuniştii dispuneau de 60 de mandate din cele 101 ale Parlamentului, lipsindu-le astfel un singur vot pentru a-şi impune candidatul la Preşedinţie.
După numărarea a 98% dintre buletinele de vot, Comisia Electorală Centrală a anunţat că Partidul Comuniştilor a obţinut 45,1% din voturi, ceea ce i-ar aduce 48 de mandate de deputat. Alte patru partide au reuşit să treacă de pragul electoral coborât de la 6% la 5% - Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM) cu 16,4% din voturi (17 deputaţi), Partidul Liberal (PL) cu 14,4% din sufragii (15 mandate), Partidul Democrat al lui Marian Lupu cu 12,5% din voturi (13 deputaţi) şi Alianţa Moldova Noastră cu 7,8% din voturi (opt deputaţi).
Cele trei formaţiuni liberale - PLDM, PL şi AMN - au împreună 40 de parlamentari. Chiar dacă se asociază cu partidul fostului comunist Marian Lupu, ele vor dispune de o majoritate de 53 de locuri, suficientă pentru a învesti un guvern, dar departe de cele 61 de voturi care sunt necesare pentru alegerea unui nou şef al statului.
În schimb, dacă PD s-ar alia cu PCRM, cele două formaţiuni ar avea exact majoritatea de 61 de voturi necesară alegerii şefului statului. În aceste condiţii, sunt voci care susţin că Marian Lupu va fi noul preşedinte al ţării.
În ciuda suspiciunilor că ar fi un "cal troian" al comuniştilor, Marian Lupu, fostul preşedinte al Parlamentului, care a creat surpriză părăsind Partidul Comuniştilor cu mai puţin de două luni în urmă, a spus că nu va forma o alianţă doar cu PCRM, în timp ce opoziţia liberală a exclus orice coaliţie cu partidul aflat la putere de opt ani.
În cazul în care nici noul Parlament nu va reuşi învestirea unui preşedinte, noi alegeri legislative nu vor putea convocate decât în vara anul viitor, timp în care funcţia de şef al statului este exercitată în continuare de Vladimir Voronin. Cel de-al doilea mandat consecutiv al lui Voronin în fruntea ţării a expirat deja de la 7 iunie, iar liderul comunist nu mai are dreptul de a candida din nou. (NewsIn)
