Interlic.md

Comuniştii au obţnut o victorie a lui Pirus, au 47 mandate, dar nu sunt capabil să formeze noul Guvern, respectiv cred că este o vitctorie a forţelor politice de opoziţie care acum trebuie să se conducă de principiile anunţate în campania electorală şi care să dea o nouă culoare şi calitate procesului democratic din Republica Moldova, a declarat joi 30 iulie pentru PRO TV, directorul executiv al IDIS „Viitorul”, analistul politic Igor Munteanu.

Potrivit lui Igor Munteanu există mai multe scenarii post-electorale, primul fiind că partidele de opoziie reuşesc să constituie organele de conducere ale Parlamentului, reuşesc să desemneze un prim-ministru şi să voteze Guvernul, după anumite consultări şi negocieri cu preşedintele în exerciţiu. Acest scenariu este cel mai util şi nu implică costuri sociale deosebite.

Al doilea ar fi varianta în care Partidul Comuniştilor dialoghează cu Partidul Democrat, dar din cele declarate de Marian Lupu aceasta ar fi o variantă aproape imposibilă, deoarece atunci când şi-a anunţat plecarea din PCRM, Marian Lupu a enunţat nişte principii care nu pot fi realizate în sânul Partidului Comuniştilor care rămâne în continuare un partid nereformat cu principii criptocomuniste greu de gestionat în condiţiile de criză.

Referindu-se la declaraţiile preşedintelui în exerciţiu Vladimir Voronin, care a spus că „Diacov ştie ce face şi face bine”, Igor Munteanu a spus că Dumitru Diacov nu s-ar putea lătura taberii comuniştilor din simplul motiv că Dumitru Diacov rămâne a fi liderul unui partid care şi-a dorit foarte mult să fie asociat la internaţionala Socialistă şi care consideră că reprezintă un segemtn al clasei politice reformatoare democratice. "Dacă ar face un pas în urmă şi ar adera la căruţa înglodată a PCRM  cred că şi-ar face un mare deserviciu sieşi şi în acelaşi timp şi celor care cred în acest partid", a spus Munteau.

Ar putea să existe şi varianta pe larg întâlnită în parlamentele în tranziţie, în care PCRM ar putea încerca să fure nişte deputaţi de la alte partide pentru aşi asigura echilibrul de care are nevoie. „Mă îndoiesc de asta pentru că atrasctivitatea PCRM este în acest moment foarte joasă. Puţini politicieni ar  dori să-şi pună o cruce importantă în cariera lor asociindu-se cu partidul comuniştilor", a opinat analistul politic.

Potrivit lui Igor Munteanu alegerea viitorului preşedinte este deloc uşoară dar este posibilă să fie atinsă în cadrul unor consultări mai largi. Totodată, potrivit Constituţiei, preşedintele în exerciţiu nu poate desfiinţa parlamentul a doua oară în acelaşi an. Respectiv, partidele de opoziţie au suficient spaţiul de manevră pentru a forma noul guvern, consideră analistul politic.
 
La rândul său, profesorul universitar Alexandru Arseni a declarar pentru Europa Liberă că majoritatea parlamentară, care, teoretic, dispune de 52 de mandate, are imputerniciri destul de vaste şi poate să constituie conducerea parlamentului (alegerea preşedintelui, vicepreşedintilor, formarea comisiilor permanente parlamentare care sunt organele de lucru ale parlamentului pe durata legislaturii). Dupa aceea are toată împuternicirea de a investi guvernul.

Alexantru Arseni a precizat că potrivit Constituţiei, preşedintele consultă fracţiunile parlamentare şi propune candidature premierului, iniţiativa de a propune candidatura premierului aparţinând majorităţii parlamentare.

„Preşedintele se duce la majoritatea parlamentară şi asta pentru că guvernul poate fi investit numai cu 52 de voturi pro întraga componenţă nominală a guvernului şi programul de activitate. Daca nu există această majoritate nu se crează guvernul”, a spus Arseni, precizând că  majoritatea parlamentară, în cadrul întâlnirii cu preşedintele ţării îi înaintează candidatura la funcţia de prim-ministru. Şeful statului doar desemnează prin decret candidatura, adică legiferează voinţa majorităţii.

Profesorul a explicat că în cazul în care preşedintele Voronin ar refuza să înainteze candidatura la funcţia de premier, propusă de majoritatea parlamentară, atunci deputaţii vor trebu să apeleze la Curtea Constituţională pentru ca aceasta să delimiteze clar împuternicirile.

“În cazul în care parlamentul nu investeşte guvernul în termen de 45 de zile de la prima solicitare şi numai dupa respingerea a cel puţin două solicitări de investitură, preşedintele poate dizolva parlamentul. Deja el iese în afara relaţiilor parlament-guvern. Dar iniţiativa îi aparţine parlamentului”, a mai spus profesorul Alexandru Arseni.