Alegerile parlamentare anticipate din 29 iulie 2009 din Moldova au fost în general bine administrate, permiţand competiţia partidelor politice care reprezintă o pluralitate de opinii, au fost indeplinite multe angajamente ale OSCE şi ale Consiliului Europei. Cu toate acestea, mediul de desfăşurare a campaniei a fost afectat negativ de intimidare subtilă şi tratament preferenţial în reflectarea in mijloacele de informare în masă.
În opiina observatorilor internaţionali, procesul electoral a subliniat necesitatea continuării reformelor democratice pentru restabilirea încrederii publice.
Ziua alegerilor a fost bine organizată şi calmă, observatorii Misiunii Internaţionale de Observare a Alegerilor (MIOA ) apreciind procedurile electorale ca fiind extrem de pozitive. În general comisiile electorale au respectat procedurile legale.
Neajunsurile remarcate de observatori pe parcursul votării s-au referit în primul rând la listele electorale, cu inscrieri fără numere de identificare si plangeri din partea alegătorilor privind inregistrarea altor persoane la adresele lor.
Deşi numărarea a fost apreciat ca în general pozitivă, unele comisii electorale au intampinat dificultăţi în completarea proceselor-verbale cu privire la rezultate, iar aproape jumătate nu au afişat procesele-verbale pentru atenţia publicului.
În timp ce prelucrarea rezultatelor în consiliileelectorale de circumscripţie a fost în general ordonată, un şir de birouri electorale ale secţiilor de votare au trebuit să introducă corectări în procesele verbale şi să efectueze renumărarea voturilor. Prelucrarea electronică a datelor a funcţionat bine şi a permis o publicare rapidă a rezultatelor preliminare.
Misiunea Internaţională de Observare a Alegerilor a remarcat următoarele aspecte pozitive suplimentare ale procesului electoral:
Înregistrarea candidaţilor a fost una inclusivă şi a oferit alegătorilor o alegere veritabilă;
Pe parcursul perioadei campaniei electorale Comisia Electorală Centrală a manifestat sarguinţă în privinţa luării deciziilor cu privire la contestaţii intr-o manieră rapidă;
Finanţarea campaniei a fost transparentă şi cerinţele cu privire la publicitatea datelor au fost în general respectate;
CEC a desfăsurat o campanie de educare a alegătorilor, inclusiv prin spoturi televizate.
Cu toate acestea, persistă următoarele aspecte de îngrijorare:
Crearea registrului electoral electronic centralizat, prevăzut de legea relevantă, a fost amanată. Introducerea acestui registru ar fi putut facilita compilarea listelor
electorale şi imbunătăţi calitatea acestora;
Legislaţia continuă să interzică formarea alianţelor preelectorale, ceea ce creează obstacole suplimentare la reprezentarea partidelor politice in Parlament;
Codul Electoral interzice candidaţilor cu cetăţenie multiplă să ocupe funcţii de deputaţi dacă sunt aleşi, doar cu excepţia cazului în care ei renunţă la celelalte
cetăţenii;
Au fost confirmate cazuri de intervenţie administrativă în campania electorală şi intimidare a candidaţilor si alegătorilor de către poliţie;
Consiliul Coordonator al Audiovizualului (CCA) nu a reuşit să aplice legislaţia care prevede reflectarea imparţială a campaniei in mijloacele de informare in masă şi nu
a întreprins acţiuni pe marginea contestaţiilor legate de mass-media, parţial din
cauza unei prevederi contradictorii din Regulamentul CEC privind mass-media;
Procedurile de depunere a contestaţiilor şi de apel nu au fost clar definite şi răman a fi cauza confuziilor şi potenţialelor conflicte;
Dreptul la replică al concurenţilor nu a fost respectat intotdeauna de către instituţiile mass-media într-un mod just şi corect.
