Reuters prezintă scenariile posibile pe scena politică din Republica Moldova, după alegerile anticipate de miercuri, la care comuniştii au primit 48 de mandate în Parlament, PLDM (Partidul Liberal-Democrat) 18, AMN (Alianţa Moldova Noastră) 7, PL (Partidul Liberal) 15 şi PDM 13 mandate.
O AMPLĂ COALIŢIE ALEGE NOUL PREŞEDINTE
O coaliţie formată din Partid Democrat, care se descrie drept de centru, şi trei partide prooccidentale şi liberale ar controla 53 de locuri din Parlament, dar este nevoie de 61 pentru alegerea preşedintelui. O astfel de alianţă ar avea nevoie să i se alăture şi o parte dintre cei 48 de comunişti din legislativ.
Găsirea unui candidat de compromis ar ajuta la refacerea stabilităţii. Un nou preşedinte ar propune un premier, care ar putea forma o coaliţie de guvernare pentru a lua măsuri împotriva crizei economice cu care se confruntă cea mai săracă ţară din Europa.
DEMOCRAŢII ŞI LIBERALII NU REUŞESC SĂ FORMEZE O COALIŢIE
Liderul Partidului Democrat (PDM), Marian Lupu, fost comunist, susţine neutralitatea Republicii Moldova, un parteneriat strategic cu Rusia şi participarea în Comunitatea Statelor Independente (CSI). Această politică nu este, însă, pe placul liberalilor, care vor aderarea la NATO, îmbunătăţirea relaţiilor cu România şi retragerea din CSI, ceea ce ar înfuria Moscova. Lupu speră să ajungă la un compromis.
Dacă niciun preşedinte nu va fi ales după două tentative, vor fi convocate noi alegeri anticipate, dar nu mai devreme de anul viitor. În această situaţie, impasul politic ar putea agrava criza economică cu care se confruntă ţara, dependentă de împrumuturi externe şi de banii trimişi de muncitorii emigranţi rudelor.
PORTIŢE JURIDICE
Preşedintele în exerciţiu, Vladimir Voronin, care a avut deja două mandate la conducerea ţării şi nu mai poate candida din nou, a fost ales parlamentar pe listele Partidului Comuniştilor. Potrivit legii moldovene, persoanele care fac parte din Parlament nu au dreptul să ocupe o altă funcţie. Astfel, Voronin va trebui să aleagă între a fi preşedinte şi a fi parlamentar.
Opoziţia subliniază că, dacă Voronin îşi va ocupa locul în Parlament, preşedinţia va fi asigurată de noul preşedinte al legislativului. Numai 52 de voturi sunt necesare pentru desemnarea preşedintelui Parlamentului. Ca parlamentar, Voronin ar putea deveni liderul comuniştilor şi chiar ar putea conduce un guvern de coaliţie - îndeplinindu-şi astfel planul de a rămâne în politică. Opoziţia nu mai vrea ca el să mai aibă vreun rol politic.
ÎMPĂRŢIREA PUTERII
Lupu, în vârstă de 43 de ani, a fost ministru al economiei şi preşedinte al Parlamentului şi ar vrea să devină preşedinte, cu condiţia ca alianţa largă pe care o doreşte să fie formată. El conduce în topul personalităţilor politice preferate de populaţie.
Vlad Filat, liderul Partidului Liberal-Democrat, este considerat un candidat puternic pentru şefia Guvernului.
Mihai Ghimpu, un parlamentar care conduce Partidul Liberal, şi fostul primar al Chişinăului Serafim Urechean, şeful Alianţei Moldova Noastră, sunt consideraţi ca având şanse mari pentru a deveni preşedinte al Parlamentului.
Sursa: NewsIn
