Leul moldovenesc a pierdut 2.4 la sută din greutate în ultimele cinci zile în faţa monedei europene şi a ajuns la o cotaţie oficială de 16.1342 lei/euro, la 5 august, potrivit Băncii Naţionale a Moldovei. Cursul de schimb a atins nivelul maxim din acest an.
Experţii explică această depreciere a leului prin întărirea monedei europene în raport cu dolarul american, în timp ce lideri politici şi unele mijloace de informare au speculat pe această evoluţie a cursului de schimb.
Unii au declarat că deprecierea leului moldovenesc la casele de schimb valutar din Chişinău a început chiar a doua zi după alegerile parlamentare din 29 iulie. Ei invocă faptul că până la alegeri cotaţia valutei naţionale a fost menţinută artificial de către Guvern şi Banca Naţională, pentru a nu prejudicia imaginea electoral a guvernării. Pe de altă parte, presa proguvernamentală a scris că în timpul campaniei electorale reprezentanţi ai opoziţiei au prognozat o cădere a leului după alegeri şi acest lucru chiar se va întâmpla dacă la putere va veni opoziţia.
Există pericolul ca într-o perioadă previzibilă cursul de schimb al monedei naţionale să scadă?
Opinii
Sergiu Gaibu: Premise pentru perturbaţii majore a cursului valutar nu există
„La moment nu există premise pentru perturbaţii majore a cursului valutar", estimează expertul financiar Sergiu Gaibu. El adaugă că „rezistenţa de care dă dovadă piaţa valutară pe fondul măsurilor întreprinse de BNM în perioada agiotajului de până la 5 aprilie, este doar un argument în plus privind capacitatea pieţei de a rezista la şocuri temporare, dar de proporţii notabile".
De asemenea, „este de menţionat faptul că fenomenul de „dolarizare" a depozitelor ce a avut loc în perioada ianuarie-mai curent deja a intrat în fază de stagnare, reducând presiunea asupra cererii de valută", mai spune expertul. Fluctuaţiile de curs valutar din ultimele zile „sunt mai mult dictate de fluctuaţiile raportului euro/dolar SUA pe piaţa mondială şi o tendinţă de depreciere foarte lentă a leului faţă de aceste valute".
Dl Gaibu declară că „unicul factor de risc este din afara pieţei valutare şi îl reprezintă neexecutarea bugetului de stat, care poate recurge la politici de aşa natura încât să influenţeze negativ piaţa valutară". Însă, „la momentul actual nu există astfel de politici adoptate şi nici nu se discută despre o eventuală adoptare a unor politici de aşa natură, astfel apariţia acestui risc în timpul apropiat este puţin probabil".
Iurie Gotişan: Prognozele apocaliptice nu s-au confirmat
„Presa şi mai mulţi economişti sau analişti, ziceţi-le cum vreţi, acum 4-5 luni dădeau nişte prognoze apocaliptice, însă acestea nu s-au adeverit", declară economistul Iurie Gotişan. Leul s-a depreciat faţă de euro, dar este o tendinţă firească, deoarece dinamica este aceeaşi vizavi de corelaţia euro/dolar.
Deprecierea medie (fiecare valută fiind ponderată la 50%) a constituit ceva mai mult de 5% - o mărime totalmente rezonabilă, care se înscrie fără probleme în oscilaţiile obişnuite ale leului pe parcursul ultimilor ani, când oscilaţiile leului nu erau subiectul nr1.Dl Gotişan mai spune că „ este curios faptul că în comparaţie cu valutele ţărilor vecine leul a reuşit totuşi să se menţină la un nivel relativ ridicat." El mai adaugă: şi aici avem o explicaţie firească: datorită contractării cererii interne - gospodăriile, întreprinderile şi sectorul public şi-au redus cheltuielile, în special cele în valută (importurile), lucru confirmat de scăderea mare a importurilor. Paradoxal, dar cred că ar trebui să ne bucurăm de faptul că remitenţele constituie circa o treime din PIB şi din intrările de valută (cel puţin aşa era în 2008). Gospodăriile sunt mult mai flexibile în ajustarea cheltuielilor decât întreprinderile şi statul (care sunt constrânşi de contracte şi obligaţiuni pe termen lung). Odată ce au scăzut remitenţele, cheltuielile (inclusive în valută) gospodăriilor-recipiente de remitenţe au scăzut imediat unu la unu. Totuşi, printre riscurile deprecierii de mai departe se numără inflaţia, deteriorarea bilanţurilor băncilor comerciale, scăderea de mai departe a veniturilor fiscal din TVA la import, creşterea costurilor de finanţare a datoriei externe şi alte efecte nefaste. Pe termen lung, însă, exportatorii sunt unicii care pot scoate ţara din recesiunea actuală. De aceea sper că BNM, deşi nefiind supusă presiunii de depreciere a leului (această presiune fiind eliminate de scăderea cererii agregate), va găsi curajul să continue deprecierea (controlata si dirijată) a leului. Sper să o facă într-o manieră previzibilă şi transparentă, anunţând politica valutară întrun propriu program monetar de anticriză. Surprizele monetare sunt ultimul lucru de care are nevoie economia Moldovei în acesta perioadă, concluzionează economistul Gotişan. (Businessexpert)
