Interlic.md

Comuniştii ar putea vota în anumite condiţii o candidatură la funcţia de şef de stat venită din partea celor patru partide democratice din parlamentul ales la 29 iulie, care se află în prezent în negocieri în vederea creării unei coaliţii de guvernare.

O declaraţie în acest sens a făcut vineri unul dintre fruntaşii comunişti, Mark Tkaciuk, pentru portalul Ştirea Zilei, citat de buletinul analitic Imedia.

"Urmează să reflectam asupra condiţiilor în care vom vota această candidatură. Urmează să decidem cine vor fi cele opt persoane din fracţiunea noastră care vor vota. Ar trebui sa fie înaintată o singura candidatură din partea coaliţiei liberal-democrate şi ar fi de dorit să una fie apolitică, dar toate astea urmează să le discutăm încă", a spus Mark Tkaciuk.

Potrivit lui, Partidul Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM) urmează să adopte o decizie finală în acest sens în cel mult două săptămâni, la şedinţa Comitetului Central. Până atunci, a precizat Mark Tkaciuk, mai multi deputaţi comunişti vor fi în vacanţă şi această problemă nu va putea fi pe larg discutată.

La rândul său, agenţia de ştiri Omega, apropiată PCRM, a publicat vineri un articol în care îl citează pe "cunoscutul politolog rus" Zurab Todua, cu afirmaţia că "o posibilă trecere a Partidului Comuniştilor într-o opoziţie responsabilă va demonstra faptul că PCRM nu se ţine de guvernare şi nu tinde cu orice preţ să rămână la putere, dar pune interesele ţării mai presus decât interesele de partid".

"Acest lucru ar însemna că PCRM poate participa la discutarea candidaturii preşedintelui. Poate, desigur, să facă din ea un obiect de discuţii pentru ca o potenţială candidatură la postul de şef al statului să convină, cel puţin, majorităţii deputaţilor şi cetăţenilor ţării, să fie o candidatură cu autoritate şi să nu genereze nemulţumiri din partea populaţiei", a spus politologul rus.

Directorul execitiv al Institutului de Politici Publice, Arcadie Barbăroşie, crede că cel mai probabil comuniştii îşi doresc să treacă în opoziţie pentru perioada crizei pentru ca apoi să se restructureze şi să revină în forţă doi-trei ani, amintindu-şi de experienţa tristă a coaliţiei democratice din 1998.

"Faptul că ei au suferit o înfrângere dură, de la 60 de locuri în Parlament după 5 aprilie la 48 după 29 iulie, îi face să tragă nişte concluzii. Probabil, în interiorul partidului se discută şi de ce s-a întâmplat acest lucru, cine este vinovat de înfrângere şi ce-i de făcut mai departe. PCRM nu este totuşi un partid monolit cum s-a afirmat în repetate rânduri. S-ar putea ca ei în interior să fi luat o decizie privind trecerea în opoziţie sau, cel puţin, să fi discutat acest scenariu, adică 'mergem în opoziţie şi le dăm posibilitatea celor patru partide să-şi desfăşoare activitatea pe durata celor patru ani de zile'. Probabil, comuniştii ţin minte foarte bine ce s-a întâmplat şi cu coaliţia din 1998 care nu a durat prea mult şi se gândesc că ar putea reveni în forţă chiar peste doi-trei ani. Nu este exclus însă să se discute şi următorul scenariu: Partidul Democrat (PD) se consolidează, o parte din membrii PCRM trec la PD, formând un partid de centru-stânga, iar cealaltă parte a comuniştilor formează un partid de stânga. Sub aspect strategic, ei vor avea astfel cu cine să formeze coaliţii pe viitor. Cel mai probabil însă este că informaţia privind o posbilă trecere a comuniştilor în opoziţie nu este decât o încercare de a tatona terenul. Cred că în curând vom afla şi în ce scop", a comentat Arcadie Barbăroşie pentru Imedia.

Analistul Igor Boţan, director executiv al Asociaţiei pentru Democraţie Participativă ADEPT, consideră că "aceste semnale care vin din direcţia PCRM trebuie interpretate prin diferite prisme".

"Să admitem că PCRM este sincer şi într-adevăr doreşte deblocarea alegerii şefului statului. Dacă ei sunt sinceri, comportamentul lor este unul demn şi merită toată lauda. Dacă însă e vorba de jocuri politice şi aceste afirmaţii nu sunt decât un 'balon de încercare', atunci informaţia respectivă are menirea să adoarmă vigilenţa celor patru partide implicate în negocieri şi să mai arunce un subiect de discordie între ele, ştiindu-se că se discută nu doar asupra principiilor, ci are loc şi partajarea funcţiilor. Al treilea lucru care trebuie luat în considerare este că situaţia economică e foarte-foarte proastă şi continuă să se înrăutăţească, iar PCRM, într-adevăr, ar putea să decidă să treacă în opoziţie, o opoziţie, de altfel, destul de confortabilă. Ei speră, probabil, ca disensiunile dintre democraţi şi liberali să compromită aceste formaţiuni, iar ulterior PCRM să poată invoca în faţa alegătorilor faptul că atât timp cât au fost comuniştii la guvernare a fost stabilitate, creştere economică, indexarea salariilor etc, însă, odată cu venirea la putere a democraţilor, au reînceput problemele economice şi sociale", a precizat analistul.

Fostul ministru al finanţelor şi ulterior ambasador al Republicii Moldova în SUA, Mihai Manole, în prezent preşedinte al Uniunii Asiguratorilor, spune, într-un interviu pentru www.jurnal.md, că "cedarea foarte uşoară a puterii politice" îl pune pe gânduri.

"Modul în care PCRM spune că este gata să cedeze puterea politică este foarte straniu. Pur şi simplu, nimerind într-o situaţie economică foarte dificlă, ei cedează puterea ca apoi să poată reveni iarăşi pe cal alb. Trebuie plătite pensiile care au fost majorate în aprilie, dar există oare surse ca să fie plăte aceste pensii? Cred că vom avea mari dureri de cap în această privinţă", a afirmat fostul ministru al finanţelor.

El a menţionat că PCRM a distrus economia printr-o politică monetară incorectă. "Prin întărirea leului am stimulat importurile şi am creat o situaţie mai bună pentru achitarea datoriei externe, dar totodată prin politica unui leu tare am distrus producerea locală", a spus Manole.

La alegerile din 29 iulie PCRM a obţinut 44,69% din voturi (48 mandate din 101); PLDM - 16,57% (18 mandate); PL - 14,68% (15 mandate); PD - 12,54% (13 mandate); AMN - 7,35% (7 mandate).

Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM), Partidul Liberal (PL), Partidul Democrat (PD) şi Alianţa Moldova Noastră (AMN), care deţin împreună 53 de mandate, poartă, în prezent, negocieri în vederea creării unei coaliţii de guvernare. Cele 53 de mandate le-ar ajunge pentru votarea preşedintelui Parlamentului şi a Guvernului, nu însă şi pentru alegerea şefului statului, pentru care este nevoie de minim 61 de voturi. NewsIn