Interlic.md

Preşedintele României, Traian Băsescu, s-a întâlnit vineri, 21 august a.c., la Eforie Sud, în judeţul Constanţa, cu elevii şi profesorii prezenţi la deschiderea celei de a IV-a ediţii a Şcolii de Vară „Comunităţi româneşti şi identitate europeană”.

Vă prezentăm, în continuare, discursul susţinut de şeful statului cu acest prilej:

„Dragi copii, în primul rând, bun venit în România!

N-aş vrea să omit vreo ţară, dar vreau să spun bun venit copiilor din Ucraina, Moldova, Serbia, Ungaria, Bulgaria, Macedonia, Albania, Marea Britanie, Germania, Franţa, Spania, Portugalia, Italia, Austria, Slovacia, Olanda, Belgia, Palestina şi Israel.

Bun venit şi profesorilor voştri, cei care vă însoţesc pentru a vă arăta câte ceva din ţara mamă pentru cea mai mare parte dintre ei. Voi faceţi parte din cei 10 milioane de români dinafara frontierelor: 4 milioane de români care au emigrat şi alte 6 milioane de români, etnici români din jurul frontierelor României, cum spunem noi, românii de lângă noi. 80 la sută dintre voi sunteţi pentru prima dată în România şi mă bucur că o iniţiativă a Administraţiei Prezidenţiale din 2006 s-a consolidat, iată că suntem la a IV-a ediţie a Şcolii de Vară, în care copii români din Europa şi nu numai, avem şi Palestina şi Israel, se întâlnesc în România pentru a se cunoaşte, dar şi pentru a cunoaşte ţara.

Este în politica noastră, în interesul nostru, în voinţa noastră, ca voi să ştiţi câte ceva, dacă nu chiar tot, despre ţara de origine a voastră sau a părinţilor voştri sau a bunicilor voştri. Cred că anul acesta este un an cu o semnificaţie aparte din punct de vedere al Şcolii de Vară pentru copiii români din afara frontierelor, pentru că pe 23 august se împlinesc 70 de ani de când, în urma Pactului Ribbentrop-Molotov, o parte din români au rămas în afara frontierelor naţionale. Pentru că acest lucru trebuie menţionat doar pentru că este un adevăr istoric, în acelaşi timp trebuie să ştiţi şi despre actul politic care v-a despărţit fără să vreţi. Asta nu înseamnă că România are o politică, alta decât a asigura românii dinafara frontierelor că sunt români de lângă noi, români pe care îi simţim aproape şi care am vrea să ne simtă aproape, românii pe care am vrea să-i vedem ca şi pe românii din fontierele naţionale, în interiorul Uniunii Europene, acolo unde putem fi din nou împreună. Lucru pentru care vă mulţumesc şi vouă, şi dascălilor voştri şi, în egală măsură, şi părinţilor voştri, este că încercaţi să păstraţi limba română ca pe o limbă pe care o vorbiţi, în care comunicaţi, încercaţi să păstraţi cultura românească.

Vă asigur că politica statului român este să stimuleze ţările pe teritoriul cărora trăiţi, să vă respecte dreptul de a vă păstra limba, cultura, obiceiurile. Nu întotdeauna reuşim, nu întotdeauna veţi fi înţeleşi, dar asta nu înseamnă că vreo clipă încetăm să fim perseverenţi în a cere statelor pe teritoriul cărora trăiţi respectul pentru minoritatea română sau pentru majoritatea românilor din ţările în care trăiţi.

Vă mărturisesc că m-a surprins plăcut faptul că în afara celor 1.100 de burse pe care statul român le acordă pentru tinerii moldoveni, există cereri de până la 4.000 de alte locuri în sistemul universitar românesc. Nu vă pot promite rezolvarea tuturor cererilor, pentru că intervine şi un proces de selecţie, dar ce vă asigur este că am discuţii cu Guvernul pentru suplimentarea cu 1.000 de locuri în învăţământul românesc a locurilor destinate pentru tinerii absolvenţi de liceu din Republica Moldova.

Vă asigur că în foarte scurt timp vom avea un răspuns de la Ministerul Educaţiei, de la Guvern, nu vorbesc neapărat de locuri cu bursă, ci de locuri gratuite în sistemul universitar de stat românesc. Vom vedea dacă se poate merge şi către bursă, dar locurile sper să le obţinem foarte curând.

Mi-aş dori mult ca în cele câteva zile pe care le petreceţi în România să îi cunoaşteţi bine pe români şi pe tinerii români. Şi pentru asta, fără să încerc să ma bag între oamenii taberei, mi-aş dori mult să aveţi libertatea să mergeţi pe tot litoralul românesc, în grupuri, împreună cu profesorii ca să vedeţi românii şi când se distrează, şi când se bucură, pentru că litoralul Mării Negre este o zonă de vacanţă. O zonă de vacanţă pe care o dorim foarte primitoare pentru voi.

Aş vrea să mai ştiţi că - şi aici veţi avea nevoie, probabil, de o explicaţie - aş vrea să mai ştiţi că ţinem foarte mult ca Biserica Ortodoxă Română să fie implicată în comunităţile româneşti. Este unul din elementele cele mai puternice de propagare a culturii şi obiceiurilor românilor.

Nu în ultimul rând, Biserica Ortodoxă Română a fost întotdeauna parte din patriotismul nostru, parte din credinţa noastră şi acolo unde veţi vedea biserici ortodoxe româneşti să nu evitaţi să intraţi. Pentru că, la rându-i, biserica ortodoxă este cel mai eficient mijloc, cel mai eficient sistem de a servi comunităţile de români. Am văzut acest lucru şi în Italia, şi în Spania, şi în Ucraina şi oriunde mergi, în lumea asta, dacă românii sunt risipiţi într-o regiune, dacă este ceva care să-i adune, este slujba de duminică de la biserică. De aceea, aş vrea să înţelegeţi că este în politica noastră să cinstim Biserica Ortodoxă Română, să fie tot mai activă în comunităţile de români din afara frontierelor ţării.

V-aş spune câteva cuvinte despre România, mai ales că mulţi dintre voi veniţi din ţări care, într-un fel sau altul, au cam aceeaşi soartă (...) ca România, în aceste zile, şi anume criza economică. România este afectată de criza economică şi cei care vin din Italia, din Franţa din Germania, ştiu foarte bine că acest lucru se întâmplă şi în aceste ţări. Este o realitate, dar criza economică nu ne face atât de slabi încât să facem pasul înapoi, luptăm cu ea, o s-o trecem şi oricum o să ieşim din ea, din criza economică, odată sau imediat după ce ies marile puteri economice europene: Franţa, Germania, Marea Britanie, pentru că acolo sunt pieţele noastre de desfacere. Odată instalată criza economică în aceste ţări şi exporturile româneşti s-au redus, s-au pierdut locuri de muncă acasă, s-au pierdut încasări la bugetul de stat, dar România este departe de a mai fi o ţară şubredă ca în anii 90. Avem capacitatea să depăşim criza şi o vom depăşi, odată cu celelalte ţări europene. Sigur, la America ne uităm toţi: Europa va ieşi din criză, după ce iese şi America. Vă spun toate aceste lucruri ca să nu fiţi nici impresionaţi, nici indiferenţi la realităţile din România. În ceea ce priveşte statul român, în anii următori, politica noastră de susţinere a minorităţilor, a românilor din afara frontierelor, a comunităţilor de români va fi tot mai puternică, tot mai consistentă şi veţi simţi existenţa statului român în comunităţile care trăiţi, fără ca asta să însemne că vreodată vom interpela politica internă a statelor pe teritoriul cărora vă aflaţi. Dar, cu cât democraţia din ţările din care veniţi şi mă refer, în primul rând, la ţări din jurul frontierelor noastre, Ucraina, Moldova, Serbia, cu cât democraţia în aceste ţări va evolua către standarde europene, cu atât vă va fi mai bine fiecăruia dintre dumneavoastră şi asta este situaţia pentru care România este un susţinător fără rezerve şi al Republicii Moldova, şi al Serbiei, şi al Ucrainei pentru a avansa către integrarea europeană şi euroatlantică. Puntea de legătură care face din noi un susţinător fără rezerve pentru aceste ţări sunteţi dumneavoastră: românii din aceste ţări.

Altfel, nu-mi rămâne decât să mulţumesc instituţiilor româneşti, lui Eugen Tomac, de la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, doamnei Sorina Plăcintă, ministru al Tineretului şi Sportului, pentru sprijinul pe care îl acordă existenţei acestui obicei, deja, de a ne întâlni o dată pe an la Eforie, ca şi întâlnirile de la Sulina, la care am participat anul acesta şi în alţi ani, cu alte serii de tineri români veniţi din ţările din jurul României.

Vă mulţumesc mult că aţi venit, vă doresc o mini-vacanţă plăcută în România şi vă asigur de toată dragostea mea pentru românii din afara frontierelor. Şi nu numai a mea, românii din frontierele României îşi iubesc fraţii din afara frontierelor.

Vă mulţumesc mult!”