AIE consideră, după alegerea lui Ghimpu, că mandatul preşedintelui Voronin a expirat
Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE), ce reuneşte cele patru partide liberal-democrate din Parlamentul de la Chişinău, consideră, după alegerea, vineri, a liderului PL, Mihai Ghimpu, în funcţia de preşedinte al Legislativului, că mandatul preşedintelui Vladimir Voronin a expirat.
"Considerăm în acest moment că mandatul preşedintelui Republicii Moldova este expirat şi acesta nu mai are nicio putere în stat", a declarat vineri vicepreşedintele Partidului Liberal, Dorin Chirtoacă, după ce liderul acestei formaţiuni, Mihai Ghimpu, a fost ales preşedinte al Parlamentului.
Vladimir Voronin, al cărui mandat la conducerea ţării a expirat oficial la 7 iunie, fusese ales şi preşedinte al precedentului Parlament, ales la 5 aprilie, dar care a fost dizolvat în momentul convocării de alegeri anticipate. Scrutinul legislativ anticipat, convocat pentru 29 iulie, a fost organizat după ce deputaţii au eşuat după două încercări consecutive să aleagă un nou şef al statului. Voronin consideră însă că îi revin prerogativele de a asigura interimatul la conducerea ţării până la alegerea succesorului său.
Vineri, la şedinţa constitutivă a noului Parlament, unul dintre fruntaşii Partidului Comuniştilor, deputata Maria Postoico, a cerut întreruperea şedinţelor până la 4 septembrie "pentru a forma grupul parlamentar şi a negocia cu alte partide nominalizarea în funcţiile de conducere ale statului". Liderul PLDM, Vlad Filat, i-a avertizat pe comunişti să nu încerce să boicoteze prima şedinţă a Parlamentului. În replică, liderul comuniştilor, Vladimir Voronin, l-a înjurat şi i-a strigat din sală în limba rusă: "Ini na hren! Mi s toboi razberiomsia drughimi metodami, patsan!" („Du-te-n p.... Ne lamurim noi cu tine prin alte metode, baiatu'!”).
În cele din urmă, deputaţii comunişti au părăsit sala, dar cele patru partide necomuniste care au constituit Alianţa pentru Integrare Europeană au continuat şedinţa şi au propus candidatura lui Mihai Ghimpu la preşedinţia Parlamentului. Cei 53 de deputaţi prezenţi l-au votat în unanimitate.
Unul dintre fruntaşii Partidului Comuniştilor, Vladimir Ţurcan, a declarat presei că este ilegală continuarea şedinţei, din moment ce nu au fost constituite grupurile parlamentare, şi a anunţat că PCRM va contesta la Curtea Constituţională demersul AIE de a continua şedinţa.
Vladimir Filat, liderul Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM), a salutat vineri alegerea lui Mihai Ghimpu în funcţia de preşedinte al Parlamentului în care vede "cel mai important eveniment din ultimul deceniu", care reprezintă "începutul desprinderii de totalitarism şi al revenirii la democraţie". După opt ani de dictatură personală, democraţii vin să "reaşeze ţara pe făgaşul democraţiei", a spus Filat salutând coalizarea forţelor democratice. El a amintit că, până la acest moment, membrii PLDM "au trecut prin experienţe dramatice – persecuţii, percheziţii, dosare".
Filat vede în perspectivă restabilirea relaţiilor cu vecinii, cu organizaţiile internaţionale, cancelariile occidentale, cu UE, pentru a asigura ireversibilitatea proceselor de integrare europeană, cu o foaie de parcurs clară în acest sens. El preconizează independenţa justiţiei, dezideologizarea audiovizualului şi relansarea dialogului cu societatea civilă.
Provocarea, a subliniat Filat, este de a face faţă crizei, amplificate de iresponsabilitatea guvernării anterioare. El a promis garanţii pentru mediul de afaceri şi demonopolizarea acestuia. "Este nevoie de un pact social cu mediul de afaceri", consideră liderul PLDM.
"Reintegarea şi soluţionarea definitivă a conflictului transnistrean va fi o prioritate", a anunţat Vlad Filat.
El a făcut un apel la PCRM de a da dovadă de responsabilitate şi a adresat comuniştilor rugamintea de a se conforma cu rezultatele alegerilor transmiţând în mod legal puterea, aşa cum au preluat-o în 2001.
Vicepreşedintele Partidului Liberal, Dorin Chirtoacă, ales deputat la scrutinul din 29 iulie, dar care va renunţa la mandat în favoarea păstrării funcţiei de primar al Chişinăului, a luat cuvântul salutând Parlamentul nou ales, adresând felicitări cu ocazia sărbătoririi a 18 ani de independenţă şi a 20 de ani de la prima Mare Adunare Naţională, unde a fost declarată limba de stat limba română şi s-a revenit la grafia latină.
Chirtoacă a spus că linia politică a PL a fost una verticală, iar rezultatele scrutinului au demonstrat ineficienţa guvernării comuniste, în condiţiile în care un milion de cetăţeni sunt plecaţi la muncă în străinătate. Republica Moldova a făcut avut o opţiune categorică, a spus Chirtoacă. "Numai supremaţiei legii, implementarea legislaţiei europene, apărarea drepturilor omului vor readuce încrederea cetăţeanului Republicii Moldova. Schimbarea raportului de forţe în Parlament demonstrează că anii guvernării comuniste s-au încheiat, împreună cu toate abuzurile şi derapajele", a declarat Chirtoacă.
El a felicitat Parlamentul pentru alegerea lui Mihai Ghimpu, "primul pas ferm în vederea preluării puterii în Republica Moldova de către AIE".
La rândul său, Marian Lupu, liderul Partidului Democrat din Moldova (PD), a remarcat că prima şedinţă a noului parlament are loc la aproape o lună de la alegeri. "E timpul ca noul parlament să pornească turaţiile lucrului legislativ, mai ales că suntem în criză", a spus Lupu, subliniind că amplificarea condiţiilor de criză impune un consens obligatoriu între forţele politice. "În 2005, toţi deputaţii au reuşit să conştientizeze şi să creeze un consens politic pentru integrarea europeană. Din păcate, ulterior consensul a fost comprommis de derapaje antidemocratice", a reamintit Lupu, referindu-se la sprijinul pe care partidele de opoziţie l-au acordat în urmă cu patru ani comuniştilor pentru a evita un blocaj politic.
Lupu şi-a reafirmat poziţia potrivit căreia trebuie evitate cu orice preţ noi alegeri anticipate, cerându-le tuturor deputaţilor, inclusiv comuniştilor, să fie responsabili, să lase interesele personale deoparte şi să susţină stabilitatea ţării. Altfel spus, să voteze pentru preşedintele ţării.
Pentru alegerea preşedintelui ţării este nevoie de 61 din cele 101 de voturi posibile ale deputaţilor. Comuniştii au 48 de mandate, în timp ce Alianţa are 53.
"Toţi cetăţenii îşi doresc să fie create instituţiile statului. Primul pas a fost făcut prin constituirea de majoritate parlamentară a AIE. În condiţiile de criză profundă, de dezbinare a societăţii şi ameninţării iminente la adresa statalităţii, partidele politice au decis să facă abstracţie de propriile doctrine şi să meargă împreună pentru a depăşi crizele. Asta şi motivul pentru care PD a mers in AIE", a declarat Marian Lupu.
El a preconizat un parteneriat public-privat, coeziune interetnică, bună înţelegere şi cooperare cu partenerii externi – din Est şi Vest, la bază fiind interesele ţării. "Aceleaşi intenţii le-au avut şi foştii guvernanţi, dar s-a dovedit că nu sunt decât declaraţii, motiv pentru care segmentul de stânga s-a descreditat. PD a venit să repare lucrurile", a spus Lupu, fost preşedinte al Parlamentului din partea comuniştilor în legislatura precedentă.
După alegerile din 5 aprilie şi violenţele postelectorale, Marian Lupu şi-a dat demisia din Partidul Comuniştilor şi a fost ales preşedinte al Partidului Democrat, reuşind să determine un succes remarcabil al acestui partid în alegeri. Dacă la scrutinul din 5 aprilie, PD-ul, condus de Dumitru Diacov, nu reuşise să intre în Parlament, la alegerile anticipate, cu Lupu ca lider, PD a obţinut 13 mandate.
Conducerea Companiei publice "Telaradio-Moldova" (TRM) acuza noul parlament de la Chisinau de dictatura pentru ca i-a cerut sa organizeze o emisiune de dezbateri politice cu participarea liderilor partidelor parlamentare, transmite corespondentul Agerpres.
Deputatii necomunisti din parlamentul de la Chisinau au adoptat vineri o hotarare in sedinta inaugurala prin care au cerut conducerii companiei sa le acorde timp de antena la o ora de maxima audienta liderilor fractiunilor parlamentare. De asemenea, parlamentul a cerut ca urmatoarea sedinta, care se va desfasura la 2 septembrie, sa fie transmisa in direct la televiziunea nationala.
Solicitat de Agerpres sa se pronunte asupra acestor hotarari, presedintele companiei, Valentin Todercan, le-a calificat drept dictatura. "Seamana deja a dictatura, pentru ca in conformitate cu Codul Audiovizualului, orice fel de ingerinta in politica editoriala a Companiei Teleradio Moldova, indiferent din partea cui vine, nu se admite. Libertatea noastra este garantata de lege. Cand o sa hotaram noi ca publicul are nevoie de timp de antena pentru ei (deputati n.red), atunci o sa le acordam, nu cand hotarasc ei", a declarat Todercan.
In ceea ce priveste transmiterea in direct a sedintei parlamentului, Todercan a declarat ca legislativul poate cere acest lucru doar in situatie de forta majora. El a declarat ca inca nu s-a decis daca se va da curs acestei solicitari sau nu, precizand insa ca ar fi nevoie de cheltuieli suplimentare pe timp de criza.
Solicitata sa comenteze declaratiile presedintelui TRM, vicepresedintele fractiunii Partidului Liberal, Corina Fusu, a declarat ca aceasta companie, aflata in serviciul publicului, este obligata sa actioneze din proprie initiativa pentru organizarea de emisiuni de dezbateri, mai ales cand se intampla lucruri foarte importante pentru soarta Republicii Moldova. Astfel, parlamentul a luat o decizie, sugerandu-i ca trebuie sa-si indeplineasca o obligatie prevazuta in Codul Audiovizualului.
In ceea ce priveste transmiterea in direct, Fusu a citat regulamentul parlamentului, care prevede ca sedintele legislativului pot fi transmise in direct la initiativa Parlamentului, prin decizie adoptata cu votul majoritatii deputatilor prezenti.
"Teleradio-Moldova", finantata de la bugetul de stat, a fost vizata in repetate randuri, inclusiv in rapoartele de specialitate, dar si de catre oficiali internationali, pentru partizanatul deschis in favoarea Partidului Comunistilor, inclusiv in campaniile electorale.
Sursa: Ziua
