Instabilitatea din statele post-sovietice din Europa de Est este provocată de "politica mioapă a UE", a declarat directorul adjunct de la Institutul statelor CSI din Rusia, Vladimir Jarihin, într-un interviu pentru portalul rusesc KM.ru
"În R. Moldova, încă o ţară situată între UE şi Rusia, a început ceea ce, în funcţie de temperament, unii numesc instabilitate politică, iar alţii, direct şi deschis, dezordine", a spus directorul adjunct al Institutului statelor CSI, Vladimir Jarihin.
"Trebuie spus că în R. Moldova, pentru o clipă, acţiunile elitelor s-au destins, aşa cum în natură aceasta se întâmplă în timpul unui cutremur foarte puternic, după care vine o perioadă de linişte.
S-a destins R. Moldova atunci, în particular, prin separarea Transnistriei, care s-a separat nu din motive religioase sau în baza unor principii etnice şi nici de limbă", spune Jarihin. Expertul rus explică faptul că "Transnistria s-a separat pentru că în acea perioadă (...) trebuia să aleagă de ce parte se va afla".
"Transnistria a decis atunci să aleagă partea noastră (a Rusiei n.r.). R. Moldova din acea perioadă, care tindea unirea cu România, a rămas de altă parte. Însă au trecut ani şi încordarea internă în însăşi R. Moldova, fără Transnistria, a atins astfel de proporţii încât acolo a început un proces politic necontrolat, ca în Ucraina. Aceeaşi lideri ai opoziţiei moldoveneşti declară că, în cazul în care comuniştii se consideră într-adevăr o putere civilizată, ar trebui să se înţeleagă cu ei, aşa cum se întâmplă de obicei în Europa. Însă, de fapt, ei însăşi au refuzat să se înţeleagă cu aceeaşi comunişti şi, din această cauză, acum două luni au avut loc alegeri repetate", consideră expertul rus de la Institutul statelor CSI.
"În această situaţie nu aş declara că totul s-a întâmplat pentru că elitele imature nu au ajuns la o înţelegere în ceea ce priveşte suma de bani. Cauza este alta. De ce, de exemplu, în Europa aceeaşi social-democraţi au reuşit să se înţeleagă cu creştin-democraţii în Germania? Pentru că nu le-a fost atât de greu să ajungă la un compromis, în faţa lor nu a stat o alegere geopolitică. În faţa lor stătea problema, care a stat practic în faţa tuturor partidelor politice europene cu orientare de dreapta sau de stânga şi anume ce procent trebuie plătit din impozit. S-au grăbit, au ales o sumă medie, aici s-au încheiat contradicţiile lor", explică expertul rus.
Acest lucru se întâmplă, adaugă directorul adjunct al Institutului statelor CSI, pentru că UE a ales modelul imperialist de extindere. Trebuie văzută problema principală şi anume că "instabilitatea, în statele post-sovietice din Europa de Est, în primul rând, este declanşată de politica mioapă a UE, care acum începe să-şi atragă o nemulţumire făţisă din partea unor state puternice şi dezvoltate din Europa occidentală, precum Germania, Franţa şi Italia", consideră Jarihin. NewsIn
Sursa: Cotidianul
