Comuniştii care au pierdut alegerile parlamentare în Republica Moldova aplică strategii politice extrem de periculoase, identice cu cele care au condus la izbucnirea conflictului armat de la Nistru în 1992. Regimul eşuat profită de faptul că încă mai controlează mass-media, pentru a antagoniza societatea prin resuscitarea unui fals "pericol unionist" atribuit coaliţiei liberal-democrate care va prelua guvernarea.
Alegerea liderului liberal Mihai Ghimpu în funcţia de preşedinte al Parlamentului Republicii Moldova a servit ca temei pentru Partidul Comuniştilor să reia campania de cultivare a sentimentului de românofobie în rândul societăţii. Mihai Ghimpu a fost unul din fruntaşii Mişcării de eliberare naţională în anii '90. Semnatar al Declaraţiei de independenţă a Republicii Moldova, Mihai Ghimpu se declară român de obârşie şi unionist, dar susţine că în funcţia de stat pe care o deţine va pleda pentru statalitatea Republicii Moldova.
Spiritele s-au încins după ce liderul PL a recunoscut într-o emisiune televizată că este unionist: "Nu eu am decis că mă cheamă Mihai şi nu eu am decis că sunt român. Aceasta vine de la părinţii mei care mi-au dat şi numele, şi prenumele, şi identitatea. Nimeni nu trebuie să-mi spună mie cum mă cheamă, al cui sunt şi cine sunt eu. Aceasta s-a hotărât demult. Da, sunt unionist, dar această idee îmi aparţine ca om care îmi cunosc istoria. Astăzi, eu vreau să punem punct acestor dezbateri - că avem limbă română, că nu avem..., că suntem români, că nu suntem români. Da, am fost liderul Frontului Popular! Am luptat ca să-mi vorbesc limba! Am luptat împotriva ocupaţiei! Am luptat împotriva celui care mi-a luat libertatea! Dar eu nu am luptat numai pentru mine. Am luptat ca să-şi vorbească limba şi găgăuzul, şi bulgarul, şi ucraineanul, şi polonezul, şi evreul. Doar era tot numai în limba rusă. Oare în urma luptei noastre, a celor din Frontul Popular, nu au câştigat toţi? Aveau ei (minorităţile - n.n.) dreptul înainte să-şi vorbească limba? Aveau dreptul la şcoli, la ziare şi grădiniţe?", a menţionat Ghimpu.
AGITAŢIE ŞI PROPAGANDĂ
Această declaraţie a ridicat pe baricade nu doar presa pro-comunistă de la Chişinău, ci şi autorităţile şi presa de la Tiraspol şi Moscova. Peste tot se "cântă" în aceeaşi tonalitate despre "sperietoarea Unirii" Republicii Moldova cu România la fel ca în 1992 în Transnistria. Atunci, liderul separatist Igor Smirnov, cu ajutorul presei ruse, a reuşit să-i transforme în gardişti (soldaţi transnistreni - n.n.) pe majoritatea bărbaţilor din Transnistria, implantându-le ideea "pericolului Unirii" cu România.
Singurul post de radio de la Moscova care i-a cerut lui Mihai Ghimpu să-şi precizeze punctul de vedere a fost "Eho Moskvi" ("Ecoul Moscovei" - trad. red). Liderul PL a dat asigurări că propriile sale convingeri politice nu vor atenta la statalitatea Republicii Moldova nici în cazul în care va deţine şi interimatul funcţiei de şef al statului.
Zilele acestea, cu ocazia împlinirii a 18 ani de la înfiinţarea armatei transnistrene, liderul de la Tiraspol, Igor Smirnov, a declarat că "instabilitatea politică din Republica Moldova ar putea duce la provocări, inclusiv de ordin armat". De la Moscova, directorul Institutului pentru Strategie Naţională, Stanislav Belkovski, a întărit cu mână de analist politic afirmaţiile lui Smirnov. El a spus că "orientarea prooccidentală a noii puteri de la Chişinău va oferi o şansă suplimentară Transnistriei pentru obţinerea independenţei". (...) "Deşi astăzi politicienii care vin la putere în Republica Moldova resping public pespectiva unirii cu România, însuşi faptul că noua coaliţie care va prelua guvernarea se numeşte Alianţa pentru Integrare Europeană deja denotă faptul că unificarea va fi inevitabilă, pentru că drumul Moldovei în Europa trece doar prin România", a afirmat analistul rus. (Jurnalul National)
