Datorii importante nedeclarate faţă de sectorul economic, socializarea bugetului, stagnarea economiei, aprofundarea sărăciei şi o cădere a unor indicatori economici sub nivelul anului 2001 sunt doar unele din moştenirile guvernării comuniste din R.Moldova din ultimii opt ani, potrivit unui raport.
Experţii economici ai Institutului pentru Iniţiative Sociale Viitorul de la Chişinău constatată că profitabilitatea băncilor a scăzut de trei ori, iar venitul pe cap de locuitor nu a crescut decât de două ori în ultimii opt ani, ceea ce plasează Republica Moldova printre ţările din regiune cu ritmul cel mai scăzut de dezvoltare care au înregistrat o aprofundare a nivelului sărăciei. Pentru comparaţie, Produsul Intern Brut pe cap de locuitor în Republica Moldova este de puţin peste 3.000 de dolari, în timp ce în România - de 12,2 mii dolari, în Ucraina - peste 6,9 mii dolari, iar în Georgia, care a trecut printr-un război, este de aproape 5.000 dolari, constată experţii IDIS Viitorul, la lansarea ediţiei pentru trimestrul trei 2009 a buletinului analitic Monitorul Economic.
Concluzia experţilor IDIS Viitorul este că Republica Moldova a sărăcit, pe plan regional, mai mult decât orice alta ţară din regiune. Acelaşi lucru se referă şi la investiţii şi, dacă tendinţele se vor păstra, până la sfârşitul anului 2009 volumul investiţiilor va fi sub cel din anul 2001, când comuniştii au venit la guvernare.
Industria a înregistrat şi ea o scădere de 29 % şi se află la un nivel mai scăzut decât în 2001.
Potrivit lui Victor Parlicov, situaţia din Republica Moldova poate fi comparată doar cu unele state africane, printre care Lisoto şi Tonga, iar, pentru a ajunge la nivelul Hondurasului, Republica Moldova ar trebui să înregistreze creşteri anuale de 10 % timp de patru ani.
În aceste condiţii, pentru a putea susţine bugetul şi a asigura plata la timp a pensiilor şi salariilor, este absolut vitală susţinerea din partea organismelor financiare internaţionale. Banca Mondială deja şi-a exprimat disponibilitatea de a susţine acoperirea deficitului bugetar imens de aproape 6 miliarde lei moldoveneşti (peste 550 milioane dolari) prin acordarea unui împrumut de 24 milioane dolari, potrivit expertului IDIS Viitorul, Sergiu Gaibu. Împreună cu mijloacele ce pot fi contractate pe piaţa internă şi creditele care vor veni odată cu deblocarea relaţiilor cu FMI, noua guvernare democratică ar putea acoperi necesităţile pentru plata pensiilor şi salariilor, a declarat expertul.
Vitală pentru Republica Moldova în acest moment este însă instalarea unui Guvern viabil, cu mandat deplin şi de lungă durată, care să servească drept interfaţă pentru discuţiile cu partenerii occidentali şi organismele financiare internaţionale. "Fără un Guvern stabil pe termen lung, care să fie capabil să susţină un acord cu FMI, ne paşte o criză bugetară extrem de acută, poate chiar un default intern", a declarat Sergiu Gaibu.
Directorul executiv al IDIS Viitorul, Igor Munteanu, spune că instalarea cât mai rapidă a unui nou guvern cu mandat deplin i-ar permite Chişinăului să beneficieze de tendinţele pozitive de redresare care au început să se contureze din economia ţărilor din regiune.
Potrivit expertului, noua guvernare ar trebui să se concentreze asupra realizării dezideratului de integrare europeană agreat în comun de partidele democratice şi cel de apropiere de partenerii occidentali - UE şi SUA, restabilind şi bunele relaţii cu vecinii - România şi Ucraina, relaţii compromise de guvernarea comunistă.
"Schimbarea de putere în Republica Moldova prezintă oportunităţi importante pentru revitalizarea calităţii guvernării şi elitelor politice", spune Igor Munteanu.
Analistul sugerează că, în situaţia în care PCRM va bloca alegerea şefului statului şi în felul acesta transferul de putere către noua guvernare nu va fi deplin, majoritatea din Alianţa democratică de guvernare ar trebui să valorifice şi alte căi constituţional-legale prin care să depăşească acest blocaj potenţial, în speţă, fiind vorba despre posibilitatea consultării populaţiei asupra modului de alegere a şefului statului.
Despre necesitatea unei reforme constituţionale au vorbit numeroşi politicieni şi experţi în materie constituţională, ceea ce ar însemna pentru AIE existenţa unui teren favorabil acestei direcţii politice. În acest moment, blocarea alegerii preşedintelui Republicii Moldova reprezintă singurul impediment serios care se opune obiectivului de stabilitate internă şi alternanţă democratică, rezultat din constituirea alternativei guvernamentale - a Alianţei pentru Integrare Europeană. În definitiv, AIE ar putea doar să câştige atractivitate populară şi vizibilitate dacă ar putea supune, eventual, acest proiect politic unui referendum popular.
Singurul referendum, iniţiat de către autorităţile moldovene după declaraţia de independenţă a fost doar consultarea „La sfat cu poporul!" din februarie 1994, iniţiată de către preşedintele de atunci, Mircea Snegur. Sondajele efectuate în ultimii ani indică în mod constant dorinţa majorităţii populaţiei de a-şi alege preşedintele statului prin vot direct.
Potrivit lui Igor Munteanu, alegerile sunt indezirabile în anul 2010, chiar şi pentru PCRM, în condiţiile unei crizei economice foarte puternice şi a oboselii alegătorilor. O soluţie ar fi transferul alegerilor pentru anul 2011, perioadă în care interimatul va fi asigurat de Mihai Ghimpu.
Potrivit experţilor IDIS, comerţul extern al Republicii Moldova a scăzut în 7 luni ale anului 2009 cu peste 33 %, iar încasările la Buget - cu 26 %.
Situaţia din agricultură este cea mai gravă. "Mai rău nu poate fi. Situaţia poate fi caracterizată prin prăbuşirea spectaculoasă de preţuri, exodul agricultorilor, retragerea terenurilor din circulaţia agricolă, stocuri mari în viticultură şi la cereale", a spus experul IDIS Viitorul Viorel Chivriga, care precizează că nici în agricultură şi servicii situaţia nu este mai bună şi nici nu sunt semne de redresare până la sfârşitul anului.
Potrivit lui Victor Pârlicov, situaţia se agrevează şi prin faptul că mediul de afaceri s-a înrăutăţit în Republica Moldova. Accesul la credite a fost blocat de mai bine de un an, au fost introduse bariere suplimentare pentru comerţ, în plus concursul netransparent şi neclar pentru reparaţia clădirilor Parlamentului şi Preşedinţiei a redus şi mai mult încrederea mediului de afaceri în structurile statului, care au şi exercitat presiuni aupra agenţilor economici pentru achitarea anticipată a taxelor pentru a asigura cheltuielile bugetare în perioada preelectorală.
În Transnistria, situaţia a ajuns a fi caracterizată prin parametrii unei sărăcii absolute, când 30 % din veniturile populaţiei sunt folosite pentru servicii, iar 70 % - pentru acoperirea cheltuielilor curente. Exporturile Transnistriei au scăzut cu 50 la sută, construcţiile - cu 60 %, producţia metalurgică - 85 %, iar importurile de energie constituie 56 % din întreg volumul de mărfuri importate în Transnistria. Datorită faptului că respectivul comerţul extern al regiunii s-a micşorat dramatic, Republica Moldova a ajuns să figureze ca principal partener de export al Transnistriei, mai constată experţii IDIS Viitorul, în Monitorul Economic pentru trimestrul trei 2009. (NewsIn)
