"Criza financiară mondială a determinat o scădere semnificativă a economiei moldoveneşti şi a provocat un impact social negativ la nivel local", se arată în studiul "Impactul crizei financiare globale asupra comunităţilor locale din Republica Moldova" prezentat în cadrul unei mese rotunde organizate marţi, 29 septembrie. de Programul Dezvoltare Locală Integrată/PNUD Moldova.
Criza financiară şi economică mondială, în special "scăderea remitenţelor, scăderea cererii interne şi externe, reducerea afluxului de investiţii directe străine, scăderea transferurilor guvernamentale la bugetele locale, precum şi creşterea şomajului, au avut ca rezultat o încetinire economică severă la nivel local" , susţine studiul realizat de Expert Grup la comanda Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare în Moldova pentru a evalua calitativ şi cantitativ impactul crizei financiare mondiale asupra comunităţilor locale din Moldova şi de a identifica posibilele răspunsuri pe care comunităţile locale le-ar putea adopta pentru a face faţă crizei. În acest scop, au fost realizate interviuri cu reprezentanţi ai autorităţilor publice locale, serviciilor publice, sectorului privat şi gospodăriilor, adiţional au fost purtate discuţii cu grupurile social vulnerabile, a fost efectuat un sondaj de opinie la care au participat 1 100 respondenţi din întreaga ţară (cu excepţia regiunii transnistrene), precum şi o analiză cantitativă a impactului crizei asupra bugetelor locale.
Potrivit studiului, efectele negative asupra bugetelor locale au condus la reducerea de către autorităţile publice locale a cheltuielilor pentru proiecte de investiţii şi logistică. Pentru a menţine nivelul salarial actual, vor trebui reduse drastic, în unele cazuri cu peste 50 la sută, cheltuielile pentru anumite servicii (printre care încălzirea şi energia electrică în instituţiile publice, produsele alimentare pentru copiii în grădiniţe şi şcoli). La nivel individual şi la nivel de uz casnic, studiul constată că cel mai mare impact s-a înregistrat în sfera consumului, ca rezultat direct al scăderii remitenţelor de la membrii de familie care lucrează în străinătate.
De asemenea, studiul subliniază că în acest an s-a înregistrat o creştere a ratei de incidenţă a problemelor psihologice, inclusiv depresiilor şi a tentativelor de sinucidere din cauza pierderii locurilor de muncă şi scăderii veniturilor, precum şi lipsei de încredere în ziua de mâine.
O recomandare importantă a studiului este ca Guvernul să ia în considerare un mecanism mai transparent şi previzibil de redistribuire a veniturilor din impozite între bugetele centrale şi locale. Această creştere a autonomiei ar face posibil ca autorităţile locale "să răspundă la creşterea cheltuielilor sau să se adapteze la perioadele de regres brusc a veniturilor". Este nevoie urgentă de un dialog transparent şi permanent între Ministerul Finanţelor şi autorităţile publice locale sau raionale pentru a conveni asupra unei revizuiri corecte şi transparente de buget pentru anul 2009 şi mai departe. În acelaşi timp, reprezentanţi ai autorităţilor publice locale ar trebui să fie disponibili pentru a începe dialogul cu organizaţiile financiare internaţionale şi donatorii bilaterali.
"Criza financiară şi economică şi impactul ei conex reprezintă o oportunitate de a aborda radical punctele slabe ale economiei. Vom continua susţinerea Guvernului Republicii Moldova în demersul său de asigurare a unui trai mai bun pentru cetăţenii săi şi depăşire a consecinţelor crizei financiare mondiale, inclusiv prin intermediul proiectelor de dezvoltare comunitară", a spus Kaarina Immonen, Reprezentant Permanent PNUD în Moldova.
