Fostul campion internaţional de tenis şi patronul McDonald's din Chişinău spune că, datorită preţurilor mici, vânzările nu au scăzut nici în perioada crizei.
Afacerile îi merg bine peste Prut, iar în 2007, când a cumpărat 90% din acţiunile McDonald's în Republica Moldova, tranzacţia s-a încheiat cu mai puţină birocraţie decât cea cu care suntem obişnuiţi în România, spune fostul tenismen Ilie Năstase. „Nu m-am confruntat cu probleme în activitate din cauza fostului regim comunist şi pot să spun că, atunci când am cumpărat afacerea, lucrurile au mers mult mai uşor decât la Bucureşti, asta o spun sigur", îşi aminteşte fostul sportiv.
Grija celor patru restaurante din Chişinău este împărţită între Ilie Năstase, soţia lui Amalia şi partenerul de peste Prut, Ghenadie Sănduţă. Urmează o a cincea unitate, însă fostul tenismen nu s-a decis încă unde o va deschide. Cel mai probabil, va fi situată în Bălţi, al doilea oraş ca mărime din mica republică.
După restaurante, urmează imobiliarele
Ilie Năstase este încântat că recesiunea nu i-a atins vânzările. „Până acum ne-a mers bine. Acum sperăm că va merge bine şi anul viitor. Probabil că îmbrăcămintea şi mâncarea mai ieftine vor merge bine în continuare", ne spune el. Are şi de ce: varianta moldovenească a McDonald's este „cea mai ieftină din lume", nu uită să precizeze fostul campion internaţional.
Deşi încă nu are alte businessuri peste Prut, este foarte posibil să avem nişte surprize în următoarea perioadă, în special în contextul aşteptărilor pe care le au firmele după schimbarea regimului politic. „Dacă ne merge bine, avem tot interesul să ne extindem", spune omul de afaceri. În ce domenii? Deocamdată doar în imobiliare. Şi abia după ce va studia bine oportunităţile, ceea ce îi sfătuieşte şi pe alţi oameni de afaceri români interesaţi să treacă Prutul.
AFACERILE, ÎNAINTEA POLITICII
Marile firme româneşti nu au aşteptat schimbarea pentru a investi în Republica Moldova
Ana Bâtcă
Unul dintre pionierii în trecerea Prutului este BCR, prezentă la Chişinău încă din 1998. Astăzi, banca are, pe lângă sediul principal din Capitală, încă două reprezentanţe la Chişinău şi o filială la Bălţi şi, pe lângă acestea, o reţea de 21 de bancomate.
Referitor la anul intrării pe piaţa din Republica Moldova, Cornel Cojocaru, purtător de cuvânt al BCR, spune că „a fost o perioadă în care am încercat să valorificăm oportunităţile pieţei, chiar în condiţiile în care economia din Republica Moldova trecea printr- o perioadă dificilă".
Astăzi, reţeaua BCR de peste Prut se află într-un proces de modernizare şi, spune Cojocaru, se aşteaptă la „o dezvoltare rapidă, beneficiind de o nouă deschidere a economiei moldoveneşti, sub imboldul modificărilor în balanţa politică".
Coca-Cola lucrează integrat pe ambele maluri ale Prutului
Una dintre marile companii care a ales Republica Moldova este Coca-Cola Hellenic. De la începutul anului, existau zvonuri că în acest an s-ar putea reloca unitatea de producţie din Iaşi, însă oficialii companiei au infirmat informaţiile. Cu toate acestea, la finele lunii august, compania a anunţat transferarea capacităţii de producţie de la fabrica din Iaşi în Republica Moldova.
Potrivit datelor companiei furnizate EVZ, în decursul timpului, activitatea fabricii Iaşi s-a axat cu precădere pe îmbutelierea produselor destinate Republicii Moldova, acesta fiind unul dintre principalele motive ale relocării. „Ajustările de operare ale activităţilor Coca-Cola Hellenic în Romania şi Republica Moldova au în vedere consolidarea planurilor de creştere pe termen lung în ambele ţări şi menţinerea nivelului de competitivitate pe cele două pieţe", ne-au transmis oficiali ai companiei.
Coca-Cola Hellenic în Romania şi Republica Moldova au în vedere consolidarea planurilor de creştere pe termen lung în ambele ţări şi menţinerea nivelului de competitivitate pe cele două pieţe", ne-au transmis oficiali ai companiei. Coca-Cola Hellenic deţine la Chişinău o linie pentru sticla returnabilă, veche de 30 de ani, care a fost folosită foarte puţin în ultima perioadă. „Investiţiile din Republica Moldova ne vor ajuta să îi servim mai bine pe clienţii şi consumatorii din această ţară", se mai arată în datele companiei. (Ciprian Mailat)
Rompetrol Moldova ţinteşte şi mediul rural
Rompetrol este prezent pe piaţa de peste Prut prin companiile Rompetrol Moldova, care operează la nivel naţional un număr de 14 benzinării, Palplast, care deţine pachetul majoritar al fabricii de ţevi din polietilenă din Călăraşi (la circa 60 km de Chişinău) şi Rompetrol Gas, care a achiziţionat în 2008 MoldInterGaz Moldova - o companie specializată în importul şi distribuţia angro şi en-detail a gazului petrolier lichefiat.
Principalul obiectiv al Rompetrol Moldova, încă de la înfiinţarea sa în 2002, a vizat dezvoltarea şi consolidarea reţelei de distribuţie de carburanţi Rompetrol.
„Intenţionăm să continuăm dezvoltarea reţelei de distribuţie de carburanţi, prin creşterea numărului de benzinării Rompetrol, dar şi prin introducerea noilor staţii Rompetrol Expres şi a conceptului de Baze Interne (RBI şi Cuve). Aceste potenţiale investiţii pot susţine intenţiile de dezvoltare a prezenţei Rompetrol la nivel naţional, prin extinderea în mediul rural cât şi prin crearea de servicii dedicate companiilor de transporturi sau construcţii, cu o cerere mare şi constantă de carburanţi", a declarat Alexandru Coman, directorul general Rompetrol Moldova. (Teodora Vasâlca)
Primul mall, terminat în 2008
Compania care a construit Bucureşti Mall şi Plaza România, Anchor Grup, a sesizat că oraşului Chişinău îi lipseşte ceea ce are orice capitală europeană: un mall. Şi a pornit la realizarea planului de a construi un centru comercial şi de distracţii modern, împreună cu LeoGrant, unul dintre cei mai mari dezvoltatori de peste Prut. Investiţia de 50 de milioane de euro a fost finalizată în noiembrie anul trecut.
MallDova este construit pe patru niveluri şi are o suprafaţă închiriabilă de 25.000 mp. Aici, locuitorii capitalei moldovene se pot relaxa cu jocuri electonice, bowling şi la unul dintre cele şase cinematografe multiplex din reţeaua Patria. De asemenea, îşi pot petrece timpul la una dintre cele 14 cafenele şi restaurante. Printre cele peste 80 de magazine de modă, accesorii şi servicii se numără Debenhams, Koton, Lacoste, Irina Schrotter, Fox şi Samsonite.
REORIENTARE „PE STICLĂ"
Televiziunile româneşti „trec Prutul"
Doinel Tronaru
Cătălin Giosan, director al staţiei Pro TV Chişinău, a acceptat să povestească pentru EVZ greutăţile cu care s-au confruntat jurnaliştii de peste Prut. „În ultimii ani, Pro TV Chişinău a întâmpinat multiple dificultăţi. După ce, în urmă cu trei ani, a fost reţinut în mod abuziv şi ilegal directorul de vânzări al postului, Ghenadie Braghiş, sub o pretinsă acuzaţie de luare de mită care s-a dovedit a fi falsă, la sfârşitul anului trecut, Consiliul Audiovizualului a refuzat să prelungească de drept licenţa Pro TV, aşa cum prevede legea, scoţând la concurs frecvenţele postului. Litigiul se află acum la Curtea Supremă de Justiţie. De asemenea, Consiliul Audiovizualului a respins mai multe solicitări ale Pro TV de a obţine frecvenţe pe care instituţia le-a scos la concurs", îşi aminteşte Cătălin Giosan.
Jurnalistul sintetizează astfel situaţia din ultimii ani: „În această perioadă, accesul la informaţie a fost limitat, iar presa neafiliată Partidului Comunist nu a avut acces nici măcar la informaţiile care, conform legii, ar fi trebuit să fie publice".
Giosan îşi doreşte ca perspectivele să arate mai bine decât acum: „După schimbarea puterii de la Chişinău, sperăm că presiunile asupra presei vor înceta, accesul la informaţia de interes public va fi asigurat, oficialii nu se vor teme să stea de vorbă cu ziariştii, iar libertatea de expresie va fi respectată".
Sorin Ovidiu Vîntu: „O fereastră de oportunitate"
Un alt trust media care şi-a anunţat, recent, disponibilitatea de „a trece Prutul" este Grupul Realitatea-Caţavencu (GRC), care doreşte înfiinţarea, la Chişinău, a „unui canal naţional de televiziune în Republica Moldova", pe modelul Realitatea TV. Omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu, patron al GRC, spune că peste aproximativ o săptămână va putea oferi impresii şi informaţii mai precise, probabil ca urmare a unei deplasări pe care o va efectua la Chişinău, pentru a „prospecta" terenul. „Urmare a crizei, preţurile de intrare sunt foarte scăzute. Este o fereastră de oportunitate pe care ne gândim s-o exploatăm", explică omul de afaceri resorturile deciziei sale, dincolo de evidentul interes „strategic".
La rândul său, Emil Hurezeanu, preşedintele grupului, explică extinderea Realitatea TV în Republica Moldova în felul următor: „Este legată de intrarea Republicii Moldova într-o nouă fază a evoluţiei sale politice, aparent spre o mai mare deschidere spre România şi Uniunea Europeană. Pornind şi de la solicitările din Republica Moldova, am optat pentru un astfel de proiect. Va fi o televiziune a Republicii Moldova, o televiziune locală, care va ţine cont de interesele şi problemele acelui public. Aşadar, nu o filială sau staţie locală a Realitatea TV, ci o televiziune nouă, autonomă".
Sursa: Evenimentul Zilei
