Guvernul Republicii Moldova şi Fondul Monetar Internaţional au convenit asupra unui acord preliminar cu privire la un nou program de finanţare prevăzut pentru 3 ani, în valoare de cca 588 mil. dolari SUA. De asemenea, s-a convenit că, în perioada imediat următoare, Moldova va putea folosi alte 180 mil. dolari SUA pentru finanţarea necesităţilor bugetare.
Anunţul a fost făcut, miercuri, de către premierul Vladimir Filat, în carul unei conferinţe de presă susţinută pe marginea vizitei de lucru a Misiunii FMI în perioada 14-28 octombrie, care a fost condusă de Nikolai Guerguiev.
Acordul convenit cu autorităţile moldoveneşti urmează va fi prezentat spre aprobare conducerii FMI şi Consiliului de Directori Executivi al FMI, care ar putea examina solicitarea privind programul cu Republica Moldova în ianuarie 2010.
Precum a menţionat Vladimir Filat, cele 180 mil. dolari SUA vor pemrite să finanţeze activităţile statului până la finele anului 2009. “Urmează să adoptăm proiectul de lege, iar ulterior, Parlamentul va aproba această lege care va oferi posibilitratea transferului sumei de la BNM a Ministerul Finanţelor”, a menţionat Vladimir Filat.
Premierul a menţionat că în 2010 vor fi acordate 295 mil. Dolari SUA pentru acoperirea deficitului bugetar şi alţi 295 mil. Dolari SUA pentru susţinerea nivelului rezervelor valutare ale ţării. Primul împrumut va fi acordat pentru o perioadă de 10 ani, perioadă de graţie de 5 ani şi la o rată a dobânzi de 0,2%. Al doilea împrumut va fi acordat pe o perioadă de 5 ani, perioada de graţie 3 ani şi o dobândă de 1,3%.
În schimb, Guvernul urmează să asigure ca recesiunea economică să fie stopată, începând cu primul trimestru al anului 2010. Deficitul contului curent se va stabiliza la nivelul de 10% din PIB. Totodată, Moldova urmează să obțină în 2010 o creștere economică de 1,5%, iar către anul 2012 – 5%. De asemenea, urmează a fi realizate reforme structurale, prin descătușarea proceselor economice, ceea ce însemnă: reducerea numărului categoriilor de bunuri supuse certificării și licențierii obligatorii și altor tipuri de autorizări, modernizarea cadrului legal pentru autorizarea construcţiilor pentru a reduce numărului de permise, simplificarea procedurilor de iniţiere şi închidere a afacerilor, implementarea ghișeului unic fără interferențe din partea agențiilor guvernamentale care nu au legătură cu acest proces, simplificarea procedurilor de rapoartare fiscale prin utilizarea declarațiilor fiscale electronice etc.
Prim-ministrul a subliniat importanţa acordului Cu FMI, menţionând contextul specific în care au avut loc negocierile, şi a declarat că deblocarea relaţiilor cu creditorii externi este, în asemenea situaţie, o necesitate vitală pentru Republica Moldova. „Moldova a fost afectată atât de criza economico-financiară mondială, cât şi de incapacitatea precedentei guvernări de a întreprinde acţiuni corespunzătoare pentru diminuarea impactului. Astfel, în prima jumătate a anului curent, balanţa de plăţi a ajuns la un deficit de 556 mil. dolari SUA, PIB a scăzut cu 7,8%, contul curent s-a contractat pînă la 11,2% din PIB, veniturile publice s-au redus cu 10% în raport cu aceeaşi perioadă din 2008, cheltuielile bugetare s-au majorat înainte de alegeri cu 13%, prognoza deficitului bugetar anual ajunsese la 16% din PIB, dar acum s-a diminuat la 9,5% etc.”, a precizat Vladimir Filat.
Premierul a menţionat, de asemenea, că, consensul obţinut în negocierile cu FMI este important şi prin faptul că reprezintă un semnal pe care-l primesc donatorii externi şi potenţialii investitori.
Politica socială
Referindu-se la dimensiunea socială a condiţiilor acordului, discutate cu experţii misiunii FMI, Prim-ministrul a declarat: „S-au făcut mai multe speculaţii pe marginea unor pretinse cerinţe de ordin social ale FMI, care ar fi putut afecta unele categorii de populaţie. Profit de această ocazie pentru a face anumite precizări: nu vor fi micşorări de salarii; nu se va majora cota generală a TVA; nu vor fi disponibilizări, nu se prevede schimbarea actualului cens de pensionare, iar majorările de salarii pentru profesori de 24% vor fi păstrate şi aplicate în continuare”.
În acelaşi timp, potrivit înţelegerii, urmează a fi întreprinse un şir de măsuri privind optimizarea numărului de angajaţi în sectorul bugetar. La capitolul dat, Vladimir FILAT a precizat că, în 2010, disponibilizarea unui excedent de 4 mii de unităţi în sectorul bugetar va constitui, de fapt, implementarea hotărîrii adoptate de Guvernul precedent. Anterior, Guvernul Republicii Moldova şi-a asumat, în acest sens, anumite angajamente, şi anume: de a reduce treptat numărul angajaţilor în sectorul bugetar în 2008 - 3000 unităţi, în 2009 – 3000 unităţi, iar în 2010 - 4000 unităţi. Potrivit datelor oficiale, pe parcursul anului 2008, efectiv au fost realizate disponibilizări în cuantum de 3200 unităţi, iar în I semestru al anului 2009 – 1663 unităţi.
În conformitate cu politicile stabilite va urma şi o reformă a sistemului de asigurare cu pensii. Clauzele care stau la baza atingerii acestui scop includ următoarele: începând cu anul 2010, se vor retrage treptat privilegiile prevăzute pentru funcţionarii publici, judecători şi procurori, în cazul pensionării timpurii prin majorarea vîrstei de pensionare cu 6 luni în fiecare an pînă la atingerea vîrstei standard de pensionare; se va extinde obligaţia de plată a contribuţiilor de asigurare socială în scopul de a cuprinde toate persoanele încadrate în cîmpul muncii în Moldova în conformitate cu acordurile bilaterale; se va perfecţiona, până în anul 2011, mecanismul de garantare a dreptului la indemnizaţii pentru incapacitatea temporară de muncă.
În scopul reducerii impactului recesiunii asupra celor mai vulnerabile pături ale populaţiei, Guvernul intenţionează să consolideze eforturile în vederea implementării unui nou sistem de asistenţă socială. Alocaţiile pentru asistenţa socială în 2010, inclusiv prestaţiile de şomaj, vor constitui 630 mil. lei, în cadrul noului sistem, ceea ce constituie o majorare cu 40% în raport cu anul 2009.
Măsuri de sporire a veniturilor bugetare şi condiţiile FMI
Printre principalele măsuri de sporire a veniturilor bugetare pe care Guvernul preconizează să le aplice, premierul a menţionat: majorarea cotelor accizelor la un şir de produse, inclusiv la benzină cu 7,5%, aproduselor din tutun cu 10%, cosmetice cu 15%, automobile de lux cu 20%etc., pentru a le aduce mai aproape de cotele aplicabile în ţările vecine, dar şi în conformitate cu standardele Uniunii Europene. Aceasta va majora veniturile în 2010 cu aproximativ 500 mil. lei (0,8% din PIB); reintroducerea impozitului pe venitul persoanelor juridice, aplicând o singură cotă joasă de 10% pe o bază largă şi uniformă, cuprinzând toate sectoarele şi regiunile. Totodată, Vladimir Filat a adresat un mesaj clar mediului de afaceri: cota zero la impozitul pe venitul reinvestit va fi menţinută până la începutul anului 2012, în scopul de a nu spori povara fiscală asupra agenţilor economici în perioada de criză.
„Acest acord este unul favorabil pentru Republica Moldova şi oferă oportunităţi clare ţării noastre. Începînd cu acest moment Moldova are o cu totul altă perspectivă”, a conchis Primul-ministru.
Şeful misiunii FMI: “Atâta timp cât implementarea politicilor convenite va continua, programul va continua de semenea”
La rândul său, şeful misiunii FMI, Nikolai Gueorguiev, a salutat angajamentul Guvernului de a restaura viabilitatea fiscal-bugetară şi cea externă, a menţine stabilitatea financiară şi a susţine creşterea economică impulsionată de investiţii. Programul are drept scop inversarea tendinţelor de creştere a dezechilibrelor fiscal-bugetare care s-au manifestat la finele anului 2008 şi pe parcursul anului 2009, precum şi majorarea cheltuielilor bugetare pentru investiţii şi protecţie socială.
El a spus că FMI este gata să acorde suport Moldovei în eforturile de a-şi reforma economia şi de a obţine o creştere economică rapidă. Potrivit lui, în prezent Modova are un guvern şi un parlament, anume acestea sunt condiţile esenţiale pentru a conveni un acord de finanţare cu autoritățile moldovene. “Atâta timp cât implementarea politicilor convenite va continua, programul va continua de semenea”, a spus Guerguiev.
Moldova urmează să asigure stoparea deteriorării poziţiei bugetar-fiscale în 2009 şi limitarea deficiului bugetar până la 7% în 2010, 5% în 2011 şi 3% în 2012. În al doilea rând, urmează a asigura promovarea unor politici monetare şi valutare pentru a menţine inflaţia sub control, precum şi acumularea şi menşinerea rezervelor valutare suficiente. În al treilea rând, autorităţile urmează să asigure stabilitatea financiară prin monitorizarea atentă a sectorului financiar, aceste acţiuni urmând a fi însoţite şi de alte acţiuni rapide. În rândul al patrulea, Nikolai Guerguiev a menţionat necesitatea implementării reformelor structurale pentru relansarea economiei prin îmbunătăţirea climatului de afaceri şi eliminarea constrîângerilor.
Prognozele FMI pentru anul 2009
Până la finele anului PIB-ul Moldovei ar putea scădea cu 9%, susţine şeful Misiunii FMI la Chişinău Nikolai Guerguiev. El a menţionat că, până la finele anului remitenţele vor scădea cu 37%, exporturile cu cel puţin 20%, iar impactul crizei a fost agravat şi de politicile recente promovate, care au condus la scăderea dramatică a cererii interne.
“Majorarea bruscă a cheltuielilor pentru consum a lăsat mai puţine rezerve pentru investiţii publice, totodată, salariile şi angajamentele sociale au rămas fără finanţare, iar sectorul privat s-a pomenit cu o povară dificilă”, a spus Nikolai Guerguiev. Potrivit lui, criza economică, precum şi politicile recente a determinat majorarea ratelor dobânzilor şi la reducerea credităţării, ceea ce a fectat negativ eocnomia.
Şeful Misiunii FMI la Chişinău a declarat că politicile convenite cu autorităţile moldovene au drept scoip stabilizarea economiei, de a oferi un fundament pentru creşterea economiei, majorând investiţile şi cheltuielile sociale pentru a atenuia impactul cizei asupra celor mai vulnerabile pături ale societăţii. (Interlic)
