Interlic.md

Asociaţia Investitorilor Străini din Moldova (Foreign Investors Association - FIA) a lansat, la 29 octombrie, ediţia treia a Cărţii Albe  - un set de recomandări pentru îmbunătăţirea climatului investiţional din Republica Moldova.

Studiul face o evaluare a modului în care s-au materializat propunerile din ediţiile precedente, dar şi trasează noi măsuri de ameliorare a mediului de afaceri.

„În acest moment, concluzia generală este că majoritatea recomandărilor precedente nu au fost realizate. Am observat o tendinţă, din partea Guvernului, de a face promisiuni şi de a nu le transpune în realitate. Sperăm că a treia ediţie a Cărţii Albe se va încununa cu mai mult succes", notează în prefaţă Joachim Schreiber, preşedintele FIA, director la Tirex Petrol.

„Procesul de luare a deciziilor a fost în standby în perioada anterioară", a mai precizat Joachim Schreiber.

Cartea Albă cuprinde un şir larg de sugestii - de la propunerea de a oferi dreptul străinilor să cumpere pământ în Moldova, până la solicitarea de a permite companiilor să instruiască şi să elibereze certificate de studii profesionale.

Propunerile investitorilor străini:

a asigura însoţirea deciziilor judecătoreşti de argumentarea acestora;

a atrage sectorul privat, inclusiv companii străine, în vederea (re) construcţiei şi gestionării drumurilor naţionale;

a anula restricţia de achiziţionare a terenurilor cu destinaţie agricolă, stabilită pentru întreprinderile cu capital străin;

a permite agenţilor economici să emită facturi fiscale proprii, indiferent de cifra de afaceri; 

a elimina restricţia conform căreia pierderile fiscale pot fi reportate doar în cote anuale egale;

a clarifica impozitarea nerezidenţilor - persoane fizice şi juridice;

a alinia reglementarea restituirii TVA la Directiva IV-a UE;

a transfera funcţiile facturii fiscale, avizului de expediţie, în calitate de document însoţitor al mărfurilor pe durata transportării;

a revizui prevederile ce reglementează relaţiile dintre salariat şi angajator, inclusiv aspecte ca: demisionarea, concedierea, vârsta de pensionare, munca suplimentară, perioada de probă, concedii anuale, compensaţii în caz de lichidare, conflictul de interese;

a prevedea ca unele aspecte importante legate de relaţiile de muncă să necesite doar consultarea, şi nu acordul prealabil al sindicatelor, inclusiv concedierea, orarul de muncă, plăţile de stimulare;

a permite companiilor să instruiască şi să elibereze certificate de competenţă profesională sub un anumit grad de supraveghere din partea statului;

a reduce numărul de rapoarte şi a optimiza procesul de raportare (dările de seamă);

a înceta eliberarea Certificatelor de Securitate, dat fiind că acestea dublează condiţiile pentru eliberare şi funcţiile Autorizaţiei Tehnice;

a elimina barierele administrative ce au condus la monopolizarea comerţului (import-export);

a recunoaşte validitatea pe teritoriul Republicii Moldova, a certificatelor veterinare / igienice / de calitate, eliberate de către statele membre ale Uniunii Europene;

a adopta reglementări tehnice şi standarde naţionale pentru bio-combustibili, compatibile cu standardele UE;

a facilitata înfiinţarea şi funcţionarea antrepozitelor vamale private;

Opinii:

Dinu Armaşu, director executiv FIA:

Partea cu care venim suplimentar la propunerile anterioare este o parafrazare a priorităţilor. Prima ţine de tratamentul naţional - restricţiile la comercializarea pământului pentru companiile cu capital străin. În al doilea rând este vorba de mai multe aspecte ce vizează administrarea TVA. Trei, ţine de guvernanţa corporatistă, venim cu propuneri de îmbunătăţirea a cadrului legal ce ţine de preluarea controlului de către companii a anumitor pachete de acţiuni. Mai venim cu o serie de îmbunătăţiri ce vizează relaţiile de muncă, renunţarea la antagonizarea dintre angajat şi angajator. Un alt punct ţine de sistemul de educaţie. Avem un sistem monopolizat de stat. În condiţiile în care nu avem suficientă forţă de muncă, de ce nu am permite şi întreprinderilor să certifice acele studii pe care le primeşte angajatul la serviciu?

Nu aşteptăm astăzi un răspuns de la reprezentanţii Guvernului sau mâine. Este o platformă de la care pornim dialogul cu autorităţile. Pe parcurs vom aborda fiecare prioritate în măsura în care îi va veni timpul.

Igor Krapivka, director Orvento Metal:

Insistăm pe acelaşi cerc de probleme deja de mai mulţi ani. Este, desigur o uşoară mişcare înainte, însă, practica mea din ultimii 11 ani de lucru cu 5 guverne arată că cercurile de business nu sunt pe deplin consolidate. Toţi vorbim despre aceleaşi lucruri, însă acţionăm dispersat.

În foarte multe probleme batem pasul pe loc. Intenţia Guvernului de a reintroduce impozitul pe profit arată că fie Guvernul nu înţelege că nu se poate de jucat cu focul, fie este împins de către cineva pe un drum greşit.

Categoric nu se poate până în 2015 de a insista pe impozitarea profiturilor reinvestite. Business-ul în Moldova este decapitalizat. De o politică fiscală neadecvată, de măreţele bănci, care cum au furat aşa şi fură oamenii de afaceri, de management de stat neprofesionist, de lipsa integrării moldoveneşti în piaţa internaţională a muncii... Sunt o sumedenie de motive din care businessul este decapitalizat şi, de a lua astăzi unica sursă pentru reinvestiţii, e ca şi cum ai lua ultima bucată de pâine de la omul flămând.

Într-o ţară săracă, impozitul progresiv pentru veniturile persoanelor fizice este o blasfemie. O cotă unică pentru venitul persoanelor fizice.  Se poate de discutat mărimea cotei, 10-12%, dar faptul că trebuie să uităm de cota progresivă este evident.

Nu avem în ţară acumulări de bani, toţi sperăm doar pe investiţii străine, pe credite şi donaţii străine.

Avem nevie de optimizare a impozitării fondurilor salariale. Nu putem plăti astăzi salarii destoinice şi legale angajaţilor noştri deoarece impozitele mari nu contribuie la legalizarea lefilor.

Victor Bodiu, ministru de Stat:

Suntem gata să discutăm orice propunere care vine din comunitatea de business. Vrem să fim parteneri. Vă amintiţi cu toţii în ce condiţii s-a introdus acest impozit „zero", când oamenii de afaceri doreau să ştie măcar pe ce perioadă se va menţine el. Nu am primit nici un răspuns. Ca fost director al unei companii străine pot să spun că e foarte greu să faci previziuni financiare atunci când nu ştii care va fi fiscalitatea. Pe de altă parte, nimeni nu poate spune astăzi care a fost impactul aplicării taxei „zero", în afară de faptul că autorităţile locale au rămas fără o sursă de venit.

Noi am anunţat intenţia de a introduce acest impozit pentru ca să fie o viziune clară când va fi acest lucru.

Vasile Nedelciuc, preşedintele companiei cu capital britanic Endava:

Mediul investiţional depinde de nivelul de democratizare, de infrastructura ţării, de garantarea statului de drept. Evident, pe fundalul evenimentelor care s-au produs în Moldova în ultima vreme, investitorii străini sunt foarte prudenţi şi mulţi nu fac investiţii mari în lipsa certitudinii privind regulile de desfăşurare a businessului.

În ce ne priveşte pe noi, pot să spun că activitatea Endava este în creştere. Am reuşit să ne transformăm într-o companie de vârf şi să prestăm servicii aproape în exclusivitate pentru piaţa occidentală. Peste 90% din veniturile noastre sunt obţinute din colaborarea cu companii străine.

Nu cred că vom vedea în anul viitor un boom al investiţiilor. Pe de altă parte, apariţia unui noi Guvern, mesajele mult mai clare despre relaţiile Moldovei cu statele europene, despre respectarea statului de drept vor stimula dialogul cu investitorii străini şi va fi o mică creştere a investiţiilor. O creştere masivă se va produce probabil în 2-3 ani cu condiţia că vectorul ales de actualul Guvern va da şi rezultate.

Noi nu suntem mulţumiţi de modul în care a ştiut până acum Guvern să reacţioneze la propunerile noastre. În Cartea Albă încă multă vreme vom găsi propuneri neimplementate dacă nu vom găsi cum să aplicăm politici nepopulare care să asigure o creştere economică substanţială.

Asociaţia Investitorilor Străini încorporează 18 companii care au investit în Moldova 750 milioane de dolari, oferind 12 mii de locuri de muncă.

În particular, membri ai FIA sunt: Ernst & Young, Knauf, Leogrant, Metro Cash & Carry, Mobiasbanca - Groupe Societe Generale, Moldavian Airlines, Moldcell, Orange Moldova,  Pricewaterhouse Coopers, QBE Asito, Raiffeisen Leasing, Südzucker Moldova, Tirex Petrol şi Union Fenosa, Lafarge Ciment Moldova, Draexlmaier Automotive, Endava. (Business Expert)