Alegerile parlamentare anticipate sunt, practic, inevitabile în Republica Moldova, în 2010. În schimbul votului în favoarea unui nou şef de stat, comuniştii insistă asupra unor condiţii inacceptabile care urmăresc distrugerea coaliţiei de guvernare şi revanşa comunismului. Candidatul democrat Marian Lupu a încercat ieri să-l convingă pe liderul comunist Vladimir Voronin de necesitatea deblocării crizei politice.
Discuţia de ieri dintre liderul comunist Vladimir Voronin şi candidatul Alianţei pentru Integrare Europeană la funcţia de şef al statului, Marian Lupu, a eşuat. Mai mult, ideologul comuniştilor Mark Tkaciuk a declarat după întâlnire că „premise pentru continuarea dialogului nu există. Părţile şi-au adresat reciproc întrebări, dar răspunsurile obţinute nu sunt de natură să creeze o percepţie pozitivă asupra continuării acestei colaborări".
Dar despre ce anume au discutat cei doi politicieni? Nici unul dintre ei nu a vrut să enumere principiile în baza cărora s-a discutat, dar acestea pot fi extrase dintr-o declaraţie făcută de deputatul comunist Tkaciuk: „Partidului Comuniştilor va vota pentru un candidat la funcţia de preşedinte numai în cazul în care acesta nu va fi înaintat de Alianţa pentru Integrare Europeană. Dacă vom vota pentru preşedinte, vom vota şi pentru schimbarea Guvernului şi a preşedintelui Parlamentului". Altfel spus, putem conchide că la întâlnirea de ieri, Vladimir Voronin i-a propus un târg liderului PD, Marian Lupu: deputaţii comunişti votează pentru alegerea lui Lupu în funcţia de şef al statului numai dacă deputaţii PD vor vota împreună cu comuniştii pentru demiterea Guvernului Filat şi înlăturarea liderului PL, Mihai Ghimpu, din funcţia de preşedinte al Parlamentului. Aceasta ar însemna nimic altceva decât distrugerea actualei coaliţii de guvernare şi crearea unei alte alianţe, de data aceasta de centru-stânga, între Partidul Comuniştilor şi Partidul Democrat. A nu se uita că Marian Lupu a preluat conducerea PD cu câteva luni în urmă după ce s-a desprins de comunişti.
Dar scenariul lui Voronin a eşuat. Marian Lupu a declarat ieri, după întâlnirea cu liderul comunist, că PD nu va unelti alături de comunişti pe la spatele partenerilor de coaliţie şi că va păşi mai departe, în cadrul Alianţei pentru Integrare Europeană, spre implementarea valorilor pe care PD şi le-a trasat de la bun început.
Ce urmează în acest caz? Coaliţiei liberal-democrate îi lipsesc opt voturi pentru a alege preşedintele. Aceste voturi trebuie să vină din partea deputaţilor comunişti. Până la această oră, nu există temei să credem că acest lucru se va întâmpla. Conform Constituţiei, după două tentative eşuate de alegere a şefului statului, preşedintele în exerciţiu va trebui să dizolve Parlamentul şi să anunţe alegeri anticipate. Cât de real este acest pericol? Răspunde deputatul PD Oleg Serebrian: „Este foarte clar că alegerile parlamentare anticipate aproape clar vor avea loc în 2010. Sigur că se vor face ajustări la Codul electoral, fără îndoială". În cazul în care vor fi permise blocurile electorale, Alianţa pentru Integrare Europeană ar putea să meargă într-un singur bloc, a completat Serebrian: "Nu ştiu dacă întreaga Alianţă sau doar unele componente ale ei... Cert este, însă un lucru: legislaţia trebuie perfecţionată, pentru a putea depăşi acele puncte, inclusiv din Constituţie, care vulnerabilizează situaţia politică din Republica Moldova".
Parlamentul de la Chişinău a votat în prima lectură o modificare la Legea cu privire la alegerea preşedintelui, prin care s-a permis ca şeful statului să poată fi ales de către deputaţi chiar dacă la scrutin participă un singur candidat. Şi în acest caz, dar şi atunci când există mai mulţi pretendenţi la acest post, câştigă candidatul care întruneşte, în primul sau al doilea tur, trei cincimi din voturile celor 101 membri ai Parlamentului.
Conform legislaţiei moldoveneşti, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată, iar următoarea dizolvare a Legislativului poate avea loc numai după trecerea unui an de la data celei precedente. Actualul Parlament al Moldovei a rezultat din alegerile anticipate din 29 iulie. Atunci, după alegerile ordinare din 5 aprilie, comuniştilor le-a lipsit un singur vot ca să aleagă preşedintele. (Deutsche Welle)
