Parlamentul de la Chişinău a votat vineri în prima lectură modificarea legii privind alegerea preşedintelui, prin care, printre altele, figurează posibilitatea ca, practic, şeful statului să poată fi ales până la 16 iunie 2010 - la un an după ce Parlamentul precedent a fost dizolvat.
Constituţia moldoveană prevede alegerea şefului statului de către deputaţi, precum şi faptul că Parlamentul nu poate fi dizolvat de două ori într-un an. Pornind de la această prevedere, aleşii au specificat că dizolvarea repetată a Parlamentului, în cazul eşecului alegerii şefului statului, poate avea loc numai după expirarea unui an după data ultimei dizolvări. Legea modificată spune că preşedintele în exerciţiu al Republicii Moldova va solicita Curţii Constituţionale constatarea circumstanţelor care justifică dizolvarea repetată a Parlamentului, după expirarea unui an de la dizolvarea legislativului.
În acelaşi timp, legea mai stipulează că, în situaţia în care, până la constatarea circumstanţelor care justifică dizolvarea Parlamentului, motivele care fac imposibilă alegerea preşedintelui Republicii Moldova au încetat, Parlamentul poate organiza noi alegeri pentru funcţia de şef de stat.
Modificarea legii cu privire la alegerea preşedintelui s-a impus în situaţia în care majoritatea liberal-democrată din Parlamentul de la Chişinău a constatat mai multe carenţe şi contradicţii în lege.
Primul tur al alegerilor preşedintelui trebuia să aibă loc pe data de 23 octombrie, însă pentru acest tur nu s-a înregistrat decât un singur concurent - candidatul Alianţei pentru Integrare Europeană, Marian Lupu. Parlamentul a amânat data alegerii preşedintelui şi a decis modificarea legii privind alegerea şefului statului în aşa fel încât alegerile să poată avea loc chiar şi în condiţiile în care se înregistrează un singur concurent.
Deputatul comunist Vadim Mişin a ameninţat că va contesta la CC legea adoptată vineri, pentru că aceasta ar contrazice prevederile constituţionale.
Legea modificată menţine termenul de două luni de la intervenirea vacanţei funcţiei pentru organizarea alegerilor preşedintelui, precizând că în acest interval de timp va fi formată comisia pentru organizarea scrutinului şi va fi desfăşurat primul tur. Alegerile repetate vor avea loc peste 15 zile. Legea spune expres că la scrutin poate participa şi un singur candidat şi că turul doi nu este obligatoriu.
Deputatul Ion Pleşca, preşedintele comisiei speciale, a menţionat că modificările propuse vor debloca situaţia, astfel încât vor fi înlăturate toate ambuiguităţile din legislaţia în vigoare.
Liderii Alianţei pentru Integrare Europeană susţin că Marian Lupu va rămâne candidatura coaliţiei parlamentare majoritare, iar Partidul Comuniştilor, formaţiunea parlamentară de opoziţie, a declarat în repetate rânduri că nu va propune nicio candidatură la funcţia de şef al statului. AIE are doar 53 de voturi în Parlament, iar pentru alegerea şefului statului este nevoie de 61 de voturi, ceea ce înseamnă că partidele aflate în prezent la guvernare ar mai avea nevoie de opt voturi de la opoziţia comunistă pentru a-şi impune propriul candidat la preşedinţie. Dacă grupul parlamentar al Partidului Comuniştilor nu va vota preşedintele, aşa cum a declarat, atunci Parlamentul ales la 29 iulie va fi dizolvat şi se vor organiza din nou alegeri parlamentare anticipate, nu mai devreme însă de anul viitor. (NewsIn)
