Populaţia României este în continuă creştere, mai ales în ultimele luni. Nu datorită unor cauze naturale, cum ar fi creşterea natalităţii, ci în urma creşterii numărului celor care redobândesc cetăţenia română.
„Fiecare vot contează" susţin aproape toţi analiştii politici, în condiţiile în care se anunţă un tur I la prezidenţiale echilibrat şi un tur II pe muchie de cuţit în ceea ce priveşte rezultatul final. Ţinând cont de aceste aspecte, voturile din diaspora vor fi la mare preţ. Motiv pentru care, în acest an electoral, autorităţile - mai precis aripa PDL din fostul guvern Boc I - s-au dat peste cap şi au soluţionat cât mai multe cereri de redobândire a cetăţeniei române pentru solicitanţii care îşi menţin domiciliul în alte ţări.
O analiză atentă a documentelor oficiale ne prezintă următorul „tablou": din anul 2007, de când formalităţile privind redobândirea cetăţeniei române s-au simplificat, mii de cetăţeni ai Republicii Moldova, dar şi din alte ţări au obţinut cetăţenia română (cu menţinerea domiciliului în ţările respective). În 2007 au fost 9 hotărâri ale Guvernului şi 3 ordine ale ministrului Justiţiei prin care s-a aprobat redobândirea cetăţeniei române pentru circa 200 de persoane. În 2008, ministrul Justiţiei a semnat 41 de ordine de redobândire a cetăţeniei pentru aproximativ 4.000-4.200 de persoane, cele mai multe din Republica Moldova, iar în 2009, 55 de ordine pentru 9.000-9.500 de persoane, de asemenea, cele mai multe solicitări venind de la cetăţeni cu domiciliul dincolo de Prut, dar şi din Israel, Germania, SUA, Franţa şi Belgia. La prima vedere pare surprinzătoare „explozia" de aprobări de redobândire a cetăţeniei române în 2009. Ţinând cont că suntem în an electoral şi că un număr de câteva mii de voturi ar putea conta enorm în economia alegerilor, totul pare explicabil. Menţionăm că, încă din 1991, Cotidianul a fost în prima linie a publicaţiilor care au militat neîncetat pentru apropierea de românii de dincolo de Prut şi a salutat orice act în acest sens al autorităţilor, dar totodată a criticat utilizarea lor în scop electoral a „sentimentelor naţionale".
Peste 3.000 de „noi români" în septembrie şi octombrie
În ultimele două luni, 2.982 de basarabeni au redobândit cetăţenia română (e vorba despre persoane între 19 şi 45 de ani ai căror părinţi au fost cetăţeni români până în 1944 - n.a.). Tot în septembrie şi octombrie au mai redobândit cetăţenia română 480 de persoane domiciliate în Israel (cele mai multe), Franţa, Germania, SUA şi Belgia.
Toţi cei care au redobândit cetăţenia română (în cazul basarabenilor este vorba de fapt de o dobândire a cetăţeniei, pentru că nu au avut-o direct vreodată - n.a.) în ultimii ani vor avea drept de vot la prezidenţiale şi la referendum. Ţinând cont că la ultimele alegeri s-a constatat un absenteism ridicat şi în rândul românilor din diaspora, voturile din Republica Moldova reprezintă o miză reală. Dar nu numai voturile moldovenilor de dincolo de Prut sunt vânate, ci şi ale celor care s-au stabilit în România.
280 de moldoveni într-o casă
La alegerile locale din 2008, reporterii Cotidianului au făcut o descoperire şocantă: în sectorul 3 din Bucureşti (primar Liviu Negoiţă - PDL), pe listele electorale permanente figurau la câte o adresă între 50 şi 280 de cetăţeni. Culmea, aproape toate adresele respective aparţineau unor case cu două, maximum trei camere. Sutele de „locatari" erau fictivi. Practic era vorba de persoane din Republica Moldova care, la nici trei zile după obţinerea cetăţeniei, plecau la muncă în Spania, Germania sau în Franţa. Pentru a obţine însă buletinul de Bucureşti era nevoie să aibă un „domiciliu". (Domiciliul fictiv al moldovenilor reprezintă o afacere profitabilă pentru proprietarii imobilelor, poliţie şi primar - n.a.). Pe listele electorale din sectorul 3 erau înregistraţi între 3 şi 4.000 de moldoveni „căpşunari". La localele din 2008, nimeni nu a riscat să voteze în locul acestora, deşi suspiciuni existau la vremea respectivă. Este adevărat, Liviu Negoiţă nu a stat în respectivele voturi. Nu se ştie ce se va întâmpla însă pe 22 noiembrie, când orice vot va fi „aur". De menţionat este faptul că, în septembrie şi octombrie, 644 de basarabeni au obţinut cetăţenie cu stabilire în România. Evident, nu se ştie câţi au rămas şi câţi au plecat deja în Occident. (Cotidianul)
