Romania işi alege preşedintele pe 22 noiembrie, turul al doilea (intre primii doi clasaţi in turul unu) fiind organizat pe 6 decembrie. Spre deosebire de legea din R. Moldova, unde preşedintele este ales de parlamentari, in Romania cetăţenii aleg preşedintele in mod direct. Aşadar, basarabenii care au şi cetăţenie romană pot alege preşedintele Romaniei. Dacă ei locuiesc in R. Moldova pot vota la Ambasada Romaniei sau la consulat, unde vor fi deschise cate două secţii de votare, fie in alte nouă oraşe, unde va fi cate o secţie. Acestea sunt Bălţi, Cahul, Soroca, Orhei, Anenii Noi, Ungheni, Nisporeni, Giurgiuleşti, Căuşeni.
Pană acum regimul Voronin a incercat să-i impiedice pe basarabeni să voteze la alegerile din Romania şi nu aprobase decat secţiile de votare de la ambasadă şi consulat. Pentru alegerile prezidenţiale din acest an Guvernul Filat a aprobat cererea Guvernului Romaniei de a se deschide 13 secţii de vot. De asemenea şi oamenilor le era frică să se prezinte la vot, unii dintre ei temandu-se, de exemplu, că vor fi fotografiaţi de către serviciile lui Voronin cand intră in ambasadă să voteze şi astfel se va afla că sunt cetăţeni romani, ceea ce le-ar fi adus necazuri. Sub noul guvern de la Chişinău nici nu se mai pune această problemă iar oamenii pot veni liniştiţi să voteze.
Basarabenii cu cetăţenie romană aflaţi la muncă in străinătate pot vota la secţiile de votare deschise acolo. De exemplu in Spania sunt 37 secţii unde se poate vota, iar in Italia 54. Lista cu adresele acestora poate fi citită pe website-ul Ministerului Afacerilor Externe din Romania, www.mae.ro.
Oamenii trebuie să voteze pentru că votul este principala legătură cu ţara a cărei cetăţeni sunt. Pe de altă parte, este clar că politica Bucureştiului influenţează şi traiul basarabenilor, fie că este vorba de acordarea cetăţeniei romane, de permise de muncă in Romania, de numărul de burse pentru elevii şi studenţii basarabeni aflaţi la studii in Romania. Totodată, sprijinul Romaniei pentru integrarea Moldovei in Uniunea Europeană este hotărator. Pentru basarabeni este bine ca la Bucureşti să fie un preşedinte căruia să ii pese de ei. De aceea ar fi bine să vină cu toţii la vot, dacă au paşapoarte romaneşti.
Dacă basarabenii se prezintă in număr mare la vot importanţa lor va creşte. Va fi un semnal pentru politicienii de la Bucureşti. Se vor gandi de două ori mai inainte să neglijeze Basarabia, pentru că vor vedea că votul de acolo contează şi e bine să facă pe plac şi alegătorilor de peste Prut.
Votul basarabenilor poate fi decisiv pentru alegerea preşedintelui Romaniei, pentru că toate analizele şi cercetările sociologilor arată că rezultatul votului va fi foarte strans, va fi cea mai mică diferenţă intre caştigător şi invingător din istoria de după 1990 a Romaniei.
Prin Basarabia sunt unii care spun că votul lor nu prea contează şi că oricum alegerea preşedintelui se va hotări in Romania. Nimic mai neadevărat. Votul cetăţenilor aflaţi peste hotare poate decide soarta alegerilor in Romania.
Exemplul cel mai cunoscut pentru basarabeni este votul din 5 aprilie 2009 din R. Moldova. PCRM a obţinut 49,48% din voturi şi 60 mandate de deputat. I-au lipsit cateva mii de voturi pentru a avea 61 mandate şi a obţine un mandat de deputat in plus, aşa-numitul "vot de aur" care le-ar fi trebuit pentru alegerea preşedintelui in parlament şi pentru a mai sta la putere incă patru ani.
Dar n-a fost să fie. Basarabenii aflaţi in străinătate le-au stricat planurile. Votul lor i-a izgonit pe comunişti de la putere. La ambasadele R. Moldova din străinătate au votat 16.900 cetăţeni, din care doar 1400 pentru comunişti. De aici a venit votul care a salvat Moldova. Oamenii care trudesc de dimineaţă pană seara prin Italia sau Spania, despărţiţi de familiile lor s-au dus la vot cu gandul la cei de acasă. Un sfert dintre alegătorii de peste hotare au votat la Ambasada şi consulatul Moldovei din Bucureşti, adică 4200 persoane.
Un alt exemplu il reprezintă alegerile parlamentare din Romania, din noiembrie 2008. Partidul Social Democrat PSD a luat cu 40.000 voturi mai mult decat Partidul Democrat Liberal, partidul lui Traian Băsescu. Cu toate acestea, PD-L a obţinut un mandat de deputat in plus, ceea ce i-a permis lui Traian Băsescu să incredinţeze acestui partid funcţia de prim ministru. Explicaţia este simplă. Pentru prima dată in istoria Romaniei, romanilor din străinătate le-au fost repartizate şase posturi de parlamentari, patru deputaţi şi doi senatori, pentru care au votat 24.000 cetăţeni din Basarabia, SUA, UE, şi aşa mai departe. Pană atunci, voturile romanilor din străinătate se centralizau impreună cu restul. PD-L a caştigat peste hotare, cu trei din cele şase locuri, obţinand astfel un mandat in plus faţă de PSD şi in consecinţă şi funcţia de prim ministru.
In Italia, pentru a permite italienilor din străinătate să voteze la alegerile din 2006 fără a se intoarce in ţară pentru asta, Guvernul Berlusconi a modificat Constituţia şi le-a permis acestora să voteze prin corespondenţă. Măsura s-a intors impotriva sa şi a pierdut alegerile in favoarea lui Prodi. In Italia votul a fost strans, dar Prodi a caştigat datorită italienilor din străinătate, unde a caştigat in proporţie de doi la unu impotriva lui Berlusconi.
In această lume globalizată votul cetăţenilor aflaţi peste hotare a devenit ceva obişnuit. Bunăoară, pentru alegerile poloneze din 2007 s-a inregistrat un număr record de alegători din străinătate care au votat, anume 175.000, de trei ori mai mulţi decat la alegerile din 2005. La fel ca toţi cetăţenii din Europa Centrală şi de Est aflaţi in străinătate, polonezii din UE sau SUA au ales partidele de dreapta, pentru că au văzut cu ochii lor in Occident ce inseamnă libertăţile economice şi politice.
Un caz aparte este Bulgaria, unde la alegerile din iunie 2009, liberalii primarului din Sofia, Boiko Borisov, i-au zdrobit pe socialiştii lui Serghei Stanişev. Dreapta putea avea o victorie şi mai mare, dar rezultatul a fost influenţat de alegătorii din străinătate, dintre care jumătate au votat in Turcia, adică 93.000. Aceştia sunt musulmanii care fie au fost expulzaţi de regimul comunist Jivkov sau au emigrat in Turcia, in număr de circa 300.000. Dar luni, 3 noiembrie, ambasadorul bulgar de la Ankara a fost demis de ministerul de Externe, pe motiv că ar fi inchis ochii la neregularităţile de la secţiile de votare din Turcia. Cu ajutorul votului din Turcia, partidul musulman "Mişcarea pentru Drepturi şi Libertăţi", aflat la guvernare pe atunci in alianţă cu socialiştii, a obţinut 14,5% din voturi, deşi musulmanii din Bulgaria reprezintă doar 12% din totalul populaţiei. Partidul de dreapta care a contestat alegerile spune că musulmanii ar fi obţinut in plus şapte mandate in parlament din cauza presupuselor fraude electorale din Turcia.
Aşadar, basarabenii cu cetăţenie romană sunt aşteptaţi cu toţii la vot, la cele 13 secţii de votare din Republica Moldova, in Romania, Italia, Spania şi peste tot unde s-au răspandit. Romania e şi ţara lor, iar voturile basarabenilor pot decide preşedintele Romaniei. (Ziua)
